|
Cercetari de marketing1
Semestrul I
TRUE/FALSE
1. Operatorii de marketing sunt adeseori nemultumiti de faptul ca nu dispun de suficiente informatii utile.
ANS: T
2. Mediana poate fi utilizata pentru determinarea tendintei centrale in cazul informatiilor obtinute cu ajutorul scalei ordinale.
ANS: T
3. Scala ordinala are urmatoarele caracteristici : origine unica, intervale egale, nu permite clasificari, nu permite ordonari, este o scala parametrica.
ANS: F
4. Ansamblul raporturilor de interactiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta.
ANS: T
5. In functie de locul de desfasurare, cercetarile de marketing pot fi : exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative si predictive.
ANS: F
6. Metodele de cercetare directa se grupeaza in doua categorii, dupa modul de antrenare a subiectilor, si anume: metode care implica participarea constienta a purtatorilor de informatii si metode ce nu implica, in mod constient, subiectii in cercetare.
ANS: T
7. Experimentul este metoda stiittifica de baza pentru investigarea cauzalitatii.
ANS: T
8. Partea din esantionul sau populatia care a fost supusa experimentului, expusa manipularii variabilei independente, este cunoscuta sub numele de grup de tratament (unitate experimentala).
ANS: T
9. Grupul in cadrul caruia, intr-un experiment de marketing, variabila independenta ramane neschimbata poarta numele de grup experimental.
ANS: F
10. Metoda soldului conjunctural exprima tendinta unui fenomen oarecare, calculata ca o medie aritmetica ponderata a raspunsurilor specialistilor, masurate pe o scala ( +2 crestere accentuata, +1 crestere, 0 stagnare, -1 scadere, -2 scadere accentuata).
ANS: T
11. Consumatorii cauta, mai intai, sa stabileasca avantajele oferite de o marca sau alta, fiecare produs fiind definit printr-un set de atribute, care pot furniza anumite avantaje sau dimpotriva.
ANS: T
12. Raspunsul latent este metoda de scalare.
ANS: T
13. Scala ordinala indica relativa pozitie a doua sau mai multe categorii, clase in privinta unei anumite caracteristici si marimea diferentei intre cele doua sau mai multe categorii considerate.
ANS: F
14. Scala de ordonare a rangurilor este metoda de scalare.
ANS: T
15. Prelucrarea datelor culese folosind scala lui Stapel conduce la informatii specifice scalelor proportionale.
ANS: F
16. Diferentiala semantica este o metoda comparativa de scalare.
ANS: F
17. Patratele latine sunt o forma unifactoriala de proiectare a cercetarii directe utilizata pentru a reduce numarul de observatii.
ANS: F
18. Patratele greco-latine sunt o simpla extensie a proiectarii cu ajutorul patratelor latine, care permite introducerea unei a treia variabile controlabila.
ANS: T
19. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in cazul scalelor nemetrice se poate utiliza si coeficientul de elasticitate.
ANS: F
20. Informatiile secundare reprezinta informatii care servesc indeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetari.
ANS: F
21. Scala interval este metoda de scalare?
ANS: F
22. Un tip de scala este si scala de ordonare a rangurilor.
ANS: F
23. Sondajul exhaustiv este atunci cand indicele de sondaj I
ANS: T
24. Scala ordinala are urmatoarele caracteristici: origine unica, intervale egale, nu permite clasificari, nu permite ordonari, este o scala parametrica.
ANS: F
25. Experimentul este metoda stiintifica de baza pentru investigarea cauzalitatii.
ANS: T
26. Scala de ordonare a rangurilor este metoda de scalare.
ANS: T
27. Prelucrarea datelor culese folosind scala lui Stapel conduce la informatii specifice scalelor proportionale.
ANS: F
28. Diferentiala semantica este o metoda comparativa de scalare.
ANS: F
29. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in cazul scalelor nemetrice se poate utiliza si coeficientul de elasticitate.
ANS: F
30. Informatiile secundare reprezinta informatii care servesc indeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetari.
ANS: F
31. Familia este cel mai tipic exemplu de grup de apartenenta.
ANS: T
32. Observarea este o metoda de cercetare deosebit de utila in situatiile in care informatiile nu pot fi verbalizate cu usurinta.
ANS: T
33. Pentru evaluarea contributiei informatiei obtinute prin cercetarea de marketing la procesul decizional, se folosesc urmatoarele criterii: acuratetea, actualitatea, insuficienta, disponibilitatea, irelevanta.
ANS: F
34. Cercetarea de birou este cea mai costisitoare metoda de obtinere a informatiilor si cea mai precisa.
ANS: F
35. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibile in cazul scalelor metrice.
ANS: T
36. In cadrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numesc variabile independente?
ANS: T
37. Ancheta este metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, in cazul careia cercetatorul nu interactioneaza sau nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei.
ANS: F
38. Pentru datele obtinute cu ajutorul unei scale interval, determinarea tendintei centrale a seriei se realizeaza cu ajutorul mediei aritmetice.
ANS: T
39. Oamenii sunt influentati de trei tipuri de grupuri de referinta: grupurile de apartenenta, grupurile de aspitatii si grupurile asociative.
ANS: T
40. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing se clasifica in :cercetari de birou si cercetari de teren.
ANS: F
41. Cercetarea de marketing se incheie prin redactarea studiului si elaborarea concluziilor, iar raportul tehnic este un raport complet care nu omite detaliile si prezinta toate datele prin modul lor de analiza si interpretare fiind destinate cercetatorilor experimentati.
ANS: T
42. Masurarea poate fi definita ca fiind asocierea unor numere diferitelor caracteristici ale obiectelor, persoanelor sau fenomenelor, numere care pot fi adunate, divizate sau multiplicate.
ANS: F
43. Scalele interval constau in numere care ordoneaza caracteristici intre care exista diferente egale pe scala, reprezentand diferentele egale existente in cazul proprietatilor masurate si au un punct zero unic.
ANS: F
44. Intrebarile puse in ancheta prin telefon sunt mai ales intrebari deschise.
ANS: T
45. Inregistrarile contabile sunt considerate a fi surse interne de informatii.
ANS: T
46. Variabila care reflecta impactul variabilelor independente, in experimentul de marketing, se numeste variabila dependenta.
ANS: T
47. Factorii intamplatori (accidentali) determina abaterea temporara a pietei de la tendinta.
ANS: T
48. Media geometrica se utilizeaza pentru determinarea tendintei centrale in cazul scalelor metrice.
ANS: F
49. Testul neparametric c ²(hi-patrat) se utilizeaza pentru determinarea tendintei centrale in cazul scalei nomonale.
ANS: F
50. Informatiile obtinute prin experiment sunt informatii primare.
ANS: T
51. Diferentiala semantica si scala lui Stapel conduc la informatii specifice scalelor de tip interval.
ANS: T
52. Observarea este o metoda de culegere a informatiilor deosebit de utila in situatiile in care informatiile nu pot fi verbalizate cu usurinta.
ANS: F
53. Cercetarea de marketing se implica in procesul de fundamentare a deciziilor firmei.
ANS: T
54. Scala lui Likert face parte din categoria scalelor de tip ordinal, conducand la informatii de natura neparametrica.
ANS: T
55. In general, se garanteaza ca decizia fundamentatã pe informtia produsa de cercetarea de marketing este cea optima.
ANS: F
56. Cercetarile de birou furnizeaza informatii care de cele mai multe ori se afla la indemana dar niciodata nu au fost apreciate la justa lor valoare?
ANS: T
57. Cercetarile de marketing care urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare se numesc cercetari explicative.
ANS: F
58. Pentru realizarea cercetarii de marketing, firma poate opta pentru efectuarea cu forte proprii a cercetarii.
ANS: T
59. Conceptul de “cercetare de marketing” arata ca organizatiile realizeaza cercetari de marketing pentru a identifica si pentru a rezolva o problemã de marketing.
ANS: F
60. Rolul cercetarilor de marketing în etapa de lansare din cadrul ciclului de viatã al produsului este de a arata caile pentru reintinerirea produselor, prin încorporarea de noi elemente sau gasirea de noi piete.
ANS: F
61. Marketingul strategic reprezinta un proces orientat cãtre analiza.
ANS: T
62. Cercetarile predictive privesc fenomenele din punct de vedere al cauzalitatii acestora.
ANS: F
63. Cercetarile descriptive testeaza validarea unor instrumente si metode de cercetare cum ar fi: metode de esantionare, locul cercetarii, chestionare, metode statistice de analiza si previziune.
ANS: F
64. Calitatea cercetarilor de marketing (utilitatea lor practica) se afla în stransa legatura cu profesionalismul echipei de cercetatori, cu sediul activitatii de organizare si desfasurare efectiva a cercetarilor.
ANS: T
65. Rezultatul calculelor de eficienta sta la baza optiunii firmei cu forte proprii sau cu ajutorul partial sau in totalitate al serviciilor oferite (contra cost) de alte firme specializate in efectuarea de cercetari.
ANS: T
66. Cercetarile exploratorii urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare.
ANS: T
67. Studierea potentialului pietei, studierea cotei de piata, cercetarile de imagine, analiza vanzarilor fac parte din categoria cercetarilor care identifica problemele de marketing.
ANS: T
68. Cercetarile care rezolva problemele de marketing vizeaza produsul, preturile, segmentele de piata, promovarea, distributia.
ANS: T
69. Operatorii de marketing considera informatia un element ajutator în adoptare unei decizii si o adevarata valoare de marketing care poate oferi detinatorului un semnificativ avantaj competitiv.
ANS: F
70. Informatiile din surse monitorizate rezulta din scanarea periodica a anumitor surse.
ANS: T
71. Rapoartele guvernamentale, rapoartele anuale ale concurentilor, activitatile publice ale concurentei fac parte din categoria informatiilor periodice.
ANS: F
72. Sincronizarea informatiilor din sistemul contabil intern presupune ca informatiile sa fie disponibile atunci cand este nevoie de ele, raportarea prea tarzie diminuand sau chiar anuland utilitatea lor.
ANS: T
73. Cunoasterea stiintifica are caracter general.
ANS: T
74. Erorile legate de raspunsuri apar atunci cand o persoana, inclusa în esantion nu poate fi gasita de catre anchetator.
ANS: F
75. Pentru realizarea cercetarii de marketing firma poate opta numai prin apelarea la serviciile oferite de alte firme specializate în cercetarea de marketing.
ANS: F
76. Un esantion este considerat o reprezentare a elementelor populatiei tinta la scara generalizata.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
77. Cu ajutorul cercetarilor de marketing, compania obtine:
a. o crestere insemnata a profitului;
b. vanzarea produselor noi;
c. date specifice nerepetitive necesare SIM;
d. o promovare a imaginii de marca.
ANS: C
78. Cercetarile de marketing se implica:
a. in procesul de fundamentare a deciziilor firmei;
b. in asigurarea calitatii superioare a productiei;
c. in derularea contractelor economice;
d. in demersul de restructurare a companiei.
ANS: A
79. Cercetarea de marketing poate fi definita astfel:
a. un proces de investigare computerizata a pietei si stabilire a coordonatelor acesteia;
b. un ansamblu de activitati prin care, cu ajutorul unor concepte,metode si tehnici stiintifice de investigare se realizeaza masurarea, culegerea si interpretarea informatiilor de marketing;
c. un ansamblu de activitati prin care, cu ajutorul unor concepte, metode si tehnici stiintifice de investigare se realizeaza masurarea, culegerea, analiza si interpretarea informatiilor de marketing;
d. un domeniu nou, care este in plin proces de restructurare si definire conceptuala si metodologica.
ANS: C
80. Cercetarea de marketing include o serie de activitati cum ar fi:
a. supravegherea schimbarilor de comportament, estimarea profiturilor, abordarea pietelor externe, identificarea de noi piete;
b. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii, estimarea profiturilor, cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme, previzionarea cererii;
c. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii, cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme,identificarea de noi piete de desfacere, estimarea pofiturilor;
d. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii, cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme, identificarea de noi piete de desfacere, identificarea unor produse sau servicii pentru piata proprie.
ANS: D
81. Functiile cercetarilor de marketing sunt:
a. obtinerea de informatii pentru factorii de decizie, furnizor de servicii pentru echipa manageriala;
b. investigarea pietei si a cererii, cunoasterea comportamentului consumatorilor;
c. identificarea probelemelor cu care se confrunta managerii, cercetarea factorilor de influenta a cererii;
d. investigarea pietei si a cererii; cercetarea factorilor de influenta a cererii.
ANS: A
82. Daca o companie are timp indelungat o activitate profitabila, de succes, va accepta
necesitatea derularii de cercetari de marketing:
a. da;
b. nu;
c. depinde de pret;
d. considera ca stie totul despre clientii si piata sa si nu are nevoie de rezultatele unor cercetari de marketing.
ANS: D
83. In conceptul de marketing coexista:
a. trei componente: de analiza, de interpretare si de actiune;
b. doua componente: de analiza si de actiune;
c. doua componente: de analiza si de interpretare;
d. trei componente: de analiza, de interpretare si de previziune.
ANS: B
84. Componenta de actiune este componenta operationala, practica ce decide asupra:
a. activitatii de piata a companiei;
b. celor 4 P : produs, pret,promovare si plasament;
c. elaborarii strategiei de piata;
d. oportunitatii actiunilor de marketing, implicit asupra cercetarilor de marketing.
ANS: B
85. Calitatea cercetarilor de marketing si, deci, utilitatea lor practica se afla in stransa legatura cu :
a. profesionalismul echipei de cercetatori; c. desfasurarea efectiva a cercetarilor;
b. sediul activitatii de organizare; d. a+b+c.
ANS: D
86. Principalele tipurile de informatii vehiculate in sistemul informational de marketing sunt:
a. informatii la cerere, informatii din surse monitorizate
b. informatii la cerere, informatii din surse monitorizate, informatii periodice
c. informatii la cerere, informatii periodice
d. informatii la cerere, informatii din surse monitorizate, informatii periodice, informatii valide
ANS: B
87. In cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendintei centrale se face cu ajutorul:
a. mediei aritmetice;
b. distributia de frecvente cumulata;
c. mediana;
d. media geometrica.
ANS: A
88. Una dintre urmatoarele metode nu permite comparatii:
a. scala comparatiilor perechi;
b. scala cu suma constanta
c. scala de ordonare a rangurilor;
d. scala procentuala.
ANS: D
89. Companiile conduse pe principii de marketing urmaresc satisfacerea nevoilor:
a. produsului; c. angajatilor;
b. organizatiei; d. cumparatorilor.
ANS: D
90. Studiile pilot sunt cercetari:
a. exploratorii;
b. instrumentale;
c. descriptive;
d. predictive.
ANS: A
91. Masurarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval se realizeaza utilizand:
a. coeficientul de corelatie; c. coeficientul de corelatie a rangurilor;
b. coeficientul de contingenta; d. coeficientul de variatie.
ANS: A
92. Mediana poate fi utilizata pentru:
a. determinarea tendintei centrale in cazul scalelor ordinale;
b. testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in cazul scalei interval;
c. masurarea corelatiei in cazul scalei proportionale;
d. analiza statistica a scalelor neparametrice.
ANS: A
93. Cercetarea directa presupune:
a. preluarea informatiei fara antrenarea purtatorului ei;
b. furnizarea informatiei de catre purtatorul acesteia;
c. generarea informatiei cu ajutorul experimentelor de marketing;
d. utilizarea analogiilor in locul fenomenelor reale.
ANS: B
94. Pentru testarea gradului de semnificatie a diferentelor de opinie intre mai mult de doua subesantioane independente, se poate utiliza:
a. testul hi-patrat;
b. testul U;
c. testul Fisher;
d. testul Student.
ANS: A
95. Cercetarile predictive urmaresc :
a. sa descrie tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate;
b. tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate, schimbarile ce se pot produce in dimensiunile si modul de manifestare ale acestora;
c. sa testeze anumite instrumente si tehnici de cercetare;
d. sa stabileasca coordonatele prezente si viitoare ale fenomenului cercetat.
ANS: B
96. Investigarea preliminara, etapa in organizarea si desfasurarea cercetarilor de marketing, consta in :
a. identificarea problemei, definirea scopului cercetarii, elaborarea ipotezelor de lucru;
b. definirea scopului cercetarii, elaborarea ipotezelor de lucru si estimarea valorii informatiei;
c. identificarea problemei, definirea scopului cercetarii, elaborarea ipotezelor de lucru;
d. identificarea problemei, definirea scopului cercetarii, elaborarea ipotezelor de lucru si estimarea valorii informatiei.
ANS: D
97. Erorile ce pot apare la obtinerea de informatii se pot datora urmatoarelor cauze:
a. lipsa reprezentativitatii esantionului, lipsa de raspunsuri, continutul raspunsurilor;
b. lipsa reprezentativitatii esantionului si continutul raspunsurilor;
c. lipsa reprezentativitatii esantionului, lipsa de raspunsuri, continutul raspunsurilor si abordarea subiectilor interviului;
d. lipsa reprezentativitatii esantionului, continutul raspunsurilor si abordarea subiectilor interviului.
ANS: A
98. Scala reprezentata in figura de mai jos, este o scala:
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10 % 0%
Complet Deloc
satisfacut satisfacut
a. cu suma constanta; c. scala procentuala;
b. diferentiala semantica; d. scala Stapel.
ANS: C
99. Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii fac parte urmatoarele scale:
a. scala cu suma constanta, scala Stapel, scala Likert c. diferentiala semantica, scala procentuala, scala comparatiilor perechi
b. diferentiala semantica, scala Stapel, scala Likert d. scala nominala, scala Stapel, scala Likert
ANS: B
100. Observarea, metoda de obtinere a informatiilor in cercetarile de marketing, poate fi realizata prin urmatoarele tehnici:
1. cu ochiul liber;
2. cu mijloace tehnice de observare;
3. masurarea urmei fizice;
4. tehnica inventarierii;
5. teste “oarbe”;
6. teste prospective.
a. 1+4+5+6; c. 1+2+3+4;
b. 2+3+5+6; d. 3+4+5+6.
ANS: C
101. Schema experimentala, redata mai jos, reprezinta:
MB X MA
a. proiectare “numai dupa”;
b. proiectare”inainte si dupa cu control”;
c. proiectare aleatoare;
d. proiectare “inainte si dupa”.
ANS: D
102. Schema prezentata este:
G1 G2 G3
F1 Aa Bb Cg
F2 Bg Ca Ab
F3 Cb Ag Ba
a. proiectare inainte si dupa cu control; c. schema patratului greco-latin;
b. schema patratului latin; d. experiment nealeator.
ANS: C
103. Daca s-a utilizat scala nominala, pentru caracterizarea tendintei centrale se va calcula:
a. grupul modal;
b. media aritmetica ponderata;
c. mediana;
d. nici un raspuns nu este corect.
ANS: A
104. Media aritmetica ponderata se calculeaza cu formula:
a. ; c. ;
b. ; d. .
ANS: D
105. Calcularea valorii lui Hi-patrat calculat se realizeaza cu formula:
a. ; c. x 100;
b. ; d. x 100.
ANS: A
106. Coeficientul de elasticitate (E), utilizat in caracterizarea cererii, se calculeaza folosind formula:
a. x 100; c. ;
b. ; d. x 100.
ANS: B
107. Etapa imediat premergatoare executarii cercetarii in cadrul procesului cercetarii de marketing este:
a. investigarea preliminara;
b. elaborarea ipotezelor de lucru;
c. elaborarea programului de marketing;
d. analiza si interpretarea datelor.
ANS: C
108. Este etapa a procesului cercetarii de marketing:
a. investigarea preliminara;
b. selectia ideilor;
c. platforma de marketing;
d. nici un raspuns corect.
ANS: A
109. Informatiile primare pot fi obtinute prin:
a. observare, ancheta;
b. informatii din reviste de specialitate;
c. ancheta, experiment, observare;
d. a+b+c.
ANS: C
110. Nu este scala nemetrica:
a. scala nominala;
b. scala interval;
c. scala lui Likert;
d. nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta.
ANS: B
111. Nu este adevarat enuntul:
a. tipurile de scala sunt in numar de patru: nominala, ordinala, interval, proportionala;
b. tipul de scala preferat de cercetatori este scala proportionala;
c. intre tipurile de scala si metodele de scalare nu exista nici o diferenta;
d. scala lui Likert este scala ordinala.
ANS: C
112. Ce metoda de scalare solicita respondentului sa evalueze atitudinea fata de un obiect sau caracteristicile acestuia, pe o scala cu maximum 7 nivele, intercalate intre doua atribute bipolare:
a. scala de ordonare a rangurilor;
b. scala lui Stapel;
c. scala lui Likert;
d. diferentiala semantica.
ANS: D
113. Ce metoda de scalare solicita respondentului sa divida o suma, in general 10 sau 100, intre doua sau mai multe obiecte (atribute) pentru a reflecta relativa preferinta a respondentului pentru fiecare obiect:
a. scala de ordonare a rangurilor;
b. scala lui Stapel;
c. scala cu suma constanta;
d. testele de diferentiere - triunghi.
ANS: C
114. Prelucrarea datelor culese cu ajutorul diferentialei semantice conduce la informatii specifice scalelor tip:
a. nominale;
b. ordinale;
c. interval;
d. proportionale.
ANS: C
115. Gradul in care procesul de masurare nu este afectat de erorile variabile poarta numele de:
a. relevanta;
b. validitate;
c. acuratete;
d. puritate.
ANS: A
116. Gradul in care un proces de scalare este lipsit atat de erori sistematice, cat si variabile se numeste:
a. relevanta;
b. puritate;
c. validitate;
d. acuratete.
ANS: D
117. Nu face parte din metodele si tehnicile de cercetare directa:
a. ancheta selectiva de teren;
b. observarea;
c. experimentul de marketing;
d. testele psihometrice.
ANS: C
118. Din categoria restrictiilor organizatorice, care intervin in stabilirea marimii esantionului, nu fac parte:
a. fondurile banesti aferente cercetarii;
b. natura bazei de sondaj;
c. numarul si pregatirea persoanelor ce vor efectua sondajul;
d. probabilitatea cu care se garanteaza rezultatele.
ANS: D
119. Coeficientul de contingenta poate fi calculat:
a. numai in acele situatii in care Hi-patrat se poate calcula;
b. atunci cand se solicita de beneficiarul studiului de piata;
c. nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta.
ANS: A
120. Coeficientul de contingenta ia valori cuprinse in intervalul:
a. [0;1);
b. [0;1];
c. (0;1);
d. nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta.
ANS: A
121. In functie de marimea coeficientului de elasticitate, cererea populatiei pentru diverse produse poate fi calificata drept elastica atunci cand:
a. E1;
b. E1;
c. E1.
ANS: A
122. Elasticitatea este unitara (E=1) atunci cand modificarea cererii este .................cu modificarea venitului.
a. proportionala;
b. invers proportionala.
ANS: A
123. Pentru un tabel de contingenta de tipul 3x3, in conditiile aplicarii testului c, numarul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui c este:
a. 3;
b. 4;
c. 6;
d. 9.
ANS: B
124. Pentru un tabel de contingenta de tipul 2X2 coeficientul de contingenta calculat poate lua valori in intervalul:
a. ;
b. ;
c. ;
d. .
ANS: C
125. Gradul de semnificatie a diferentelor de opinie intre subiectii unui esantion de 200 persoane, in functie de venit a fost analizat cu ajutorul testuluic. In cazul in care valoarea teoretica a lui este de 6,235 pentru ce valoare a lui c ipoteza nula se respinge?
a. 6,230;
b. 6,245;
c. 6,092;
d. 5,235.
ANS: B
126. Valoarea maxima a erorii limita acceptata in cazul unui esantion neexhaustiv este de:
a. 1%; c. 6%;
b. 5%; d. 8%.
ANS: B
127. C.Parlin si-a inceput cariera de cercetator de marketing, in 1911, numarand:
a. ambalaje de Coca Cola c. ambalaje de tigari
b. ambalaje de sapun d. ambalaje de produse cosmetice
ANS: B
128. In Romania, cercetarea a facut obiectul studiului sistematic incepand cu :
a. 1990 c. 1980
b. 1970 d. 1960
ANS: B
129. Germenii gandirii economice pe principii de marketing s-au facut remarcati, in sectorul privat:
a. dupa 1989 c. dupa 1995
b. dupa 2000 d. dupa 1970
ANS: A
130. Cercetarea de marketing include o serie de activitati cum ar fi:
a. supravegherea schimbarilor de comportament; estimarea profiturilor; abordarea pietelor externe; identificarea de noi piete
b. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii, estimarea profiturilor, cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme; previzionarea cererii
c. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii; cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme;identificarea de noi piete de desfacere; estimarea pofiturilor
d. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii; cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme;identificarea de noi piete de desfacere; identificarea unor produse sau servicii pentru piata proprie.
ANS: D
131. Domeniile cercetarilor de marketing sunt:
1) analiza caracteristicilor pietei,
2) determinarea pietei potentiale,
3) studii de segmentare,
4) analiza vanzarilor
5) cercetari privind imaginea produselor
6) studii in legatura cu preturile
7) teste de produse
8) sectoarele de varf ale economiei nationale
9) productia de mijloace publicitare
a. 1+2+3+4+5+6+7 c. 1+2+3+4+5+8+9
b. 1+2+4+5+8+9 d. 2+3+4+5+6+8+9
ANS: A
132. Nu este etapa a procesului cercetarii de marketing:
a. investigarea preliminara
b. redactarea studiului si elaborarea concluziilor
c. selectia ideilor
d. elaborarea programului de cercetare
ANS: C
133. Cate tipuri de scale sunt?
a. 4 c. 12
b. 10 d. in jur de 50
ANS: A
134. Nu este adevarat enuntul:
a. tipurile de scala sunt in numar de patru: nominala, ordinala, interval, proportionala
b. tipul de scala preferat de cercetatori este scala proportionala
c. intre tipurile de scala si metodele de scalare nu exista nici o diferenta
d. scala lui Likert este scala ordinala
ANS: C
135. Este scala de evaluare a atitudinii:
a. scala comparatiilor perechi
b. scala cu suma constanta
c. scala de ordonare a rangurilor
d. scala lui Stapel
ANS: D
136. Este metoda de recoltare a informatiilor de marketing:
a. scala lui Likert
b. investigarea surselor statistice
c. grupul modal
d. nici un raspuns corect
ANS: B
137. Testul neparametric se utilizeaza pentru:
a. determinarea tendintei centrale
b. testarea gradului de semnificatie a diferentelor dintre grupuri
c. masurarea corelatiei dintre variabilele analizate
d. a +b +c
ANS: B
138. In cadrul unei cercetari selective, pentru testarea gradului de semnificatie a diferentelor de opinie intre subiecti s-a utilizat . In cazul in care valoarea teoretica a lui este de 3,84 pentru ce valoare calculata a lui ipoteza nula este acceptata?
a. 5,86
b. 3,74
c. 3,92
d. 3,85
ANS: B
139. Cand nu se poate aplica?
a. atunci cand frecventele care se asteapta sa rezulte din observare nu trebuie sa aiba valori prea mari (de regula mai mari decat 5)
c. atunci cand frecventele care se asteapta sa rezulte din observare nu trebuie sa aiba valori prea mici, iar efectivul colectivitatii cercetate sa fie de cel putin 40 de subiecti
b. atunci cand frecventele care rezulta din observare nu trebuie sa aiba valori mai mici de 5
d. nici un raspuns corect, testul se poate utiliza tot timpul in cazul scalelor nominale
ANS: C
140. Cum se determina numarul gradelor de libertate in cazul testului neparametric:
a. (r-1)(N-r)
b. (r-1)(k-1)
c. (k-2)(r-1)
d. (rN-1)(k-1)
ANS: B
141. Practica cercetarilor de marketing a aratat ca eroarea limita acceptata ia de obicei valori:
a. de cel putin 95%
b. cuprinse intre -1 si +1
c. cuprinse intre si
d. de cel mult 98%
ANS: C
142. Este metoda de scalare care permite comparatii:
a. diferentiala semantica
b. scala lui Stapel
c. scala de ordonare a rangurilor
d. scala lui Likert
ANS: C
143. Este instrument de culegere a datelor:
a. cercetarea directa; c. chestionarul;
b. observarea; d. sondajul.
ANS: C
144. Valoarea maxima a erorii limita acceptata in cazul unui esantion neexhaustiv este:
a. 61%;
b. 65%;
c. 66%;
d. 68%;
ANS: B
145. Pentru un tabel de contingenta de tipul 6x6, coeficientul de contingenta maxim poate fi:
a. +1;
b. 0.912;
c. 0,816;
d. 0,707.
ANS: B
146. Activitatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese se numeste:
a. scalare;
b. masurare;
c. codificare;
d. editare.
ANS: C
147. Daca s-a utilizat scala nominala, pentru caracterizarea tendintei centrale se va calcula:
a. grupul modal;
b. media aritmetica ponderata;
c. mediana;
d. nici un raspuns nu este corect.
ANS: A
148. Tipurile de scale sunt in numar de :
a. 2;
b. 4;
c. 8;
d. 10.
ANS: B
149. Metodele si tehnicile de cercetare directa sunt:
a. ancheta selectiva;
b. testele psihometrice;
c. observarea;
d. experimentul de marketing.
e. simularea.
a. 1+3;
b. 4+5;
c. 1+2+3;
d. 1+2+3+4+5.
ANS: C
150. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing pot fi:
a. permanente si de teren; c. permanente si ocazionale;
b. ocazionale si de birou; d. de teren si de birou.
ANS: C
151. In conditiile aplicarii testului x², pentru un tabel de contingenta de tipul 6x6, numarul gradelor de libertate este egal cu:
a. 6;
b. 12;
c. 25;
d. 36.
ANS: C
152. Marketingul strategic reprezinta:
a. un proces orientat catre analiza
b. un proces orientat catre actiune
c. un proces orientat atat catre analiza cat si catre actiune
ANS: A
153. Rolul cercetarilor de marketing in etapa de lansare din cadrul ciclului de viata al produsului este:
a. Cercetarea de marketing arata cum se poate construi o marca sau avantajul competitiv. Studiul privind satisfactia consumatorului evidentiaza punctele forte si punctele slabe ale produsului
b. Cercetarea de marketing arata caile pentru reintinerirea produselor, prin incorporarea de noi elemente sau gasirea de noi piete
c. Cercetarea de marketing exploreaza nevoile nesatisfacute pentru produsele noi si ajuta la estimarea cererii. Poate fi folosita pentru fundamentarea pretului sau a specificatiilor produsului
ANS: C
154. Conceptul “cercetare de marketing” arata ca, organizatiile realizeaza cercetari de marketing din doua motive:
a. pentru a identifica si pentru a rezolva o problema de marketing
b. pentru a identifica si a analiza informatiile de marketing
c. pentru a identifica si pentru a interprea rezultatele unei cercetari de marketing
ANS: A
155. Cercetarile de marketing care urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare se numesc:
a. cercetari explicative c. cercetari descriptive
b. cercetari instrumentale d. cercetari exploratorii
ANS: D
156. Pentru realizarea cercetarii de marketing firma poate opta pentru:
a. efectuarea cu forte proprii a cercetarii
b. serviciile oferite (contra cost) de alte firme
c. a sau b
d. nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta
ANS: C
157. Operatorii de marketing considera informatia:
a. un element ajutator in adoptarea unei decizii
b. o adevarata valoare de marketing care poate oferi detinstorului un semnificativ avantaj competitiv;
c. un element ajutator in adoptarea unei decizii si o adevarata valoare de marketing care poate oferi detinatorului un semnificativ avantaj competitiv
d. nici una dintre variantele de mai sus nu este adevarata
ANS: C
158. Informatiile din surse monitorizate rezuta din:
a. repetarea unor investigatii anterioare ce si-au demonstrat eficienta in furnizarea de informatii
b. scanarea periodica a anumitor surse;
c. solicitarea expresa a directorului de marketing.
ANS: A
159. Indicati care dintre elementele de mai jos se constituie in componente ale SIM:
1. Sistemul contabil intern;
2. Informatiile provenite din mediul extern;
3. Sistemul cercetarilor de marketing.
a. 1+2;
b. 1+3;
c. 2+3;
d. 1+2+3.
ANS: D
160. Rapoartele guvernamentale, rapoartele anuale ale concurentilor, activitatile publice ale concurentei fac parte din categoria informatiilor:
a. din surse monitorizate;
b. la cerere;
c. periodice.
ANS: B
161. Sincronizarea informatiilor din sistemul contabil intern presupune:
a. ca informatiile sa fie disponibile in formate diferite si detaliate astfel incat accesul la informatiile specifice sa fie neingradit
b. ca informatiile sa fie disponibile atunci cand este nevoie de ele, raportarea prea tarzie diminuand sau chiar anuland utilitatea lor
c. ca nivelul de acuratete sa corespunda conditiilor decizionale concrete, si informatiile sa nu abunde in detalii
d. ca informatiile sa poata fi accesate rapid, cu usurinta de catre factorii de decizie, fiind necesar sa fie prezentate intr-un format clar si practic de utilizat (sintetic, pe aceeasi pagina, etc).
ANS: B
162. In vederea pregatirii si prezentarii raportului de cercetare se aplica metoda elaborarii:
a. unui singur raport numit raport rezumativ
b. unui singur rapor numit raport tehnic
c. a doua rapoarte unul rezumativ si unul tehnic
ANS: C
163. Efectuarea unei cercetari de marketing se aproba atunci cand:
a. costul cercetarii este mai mare decat contributia ei la perfectionarea unei decizii date
b. costul cercetarii este mai mic decat contributia ei la perfectionarea unei decizii date;
c. nu exista nici o legatura intre costul cercetarii de marketing si decizia de a efectua cercetarea de marketing;
d. decide conducerea departamentului de marketing.
ANS: B
164. Erorile legate de raspunsuri :
a. apar atunci când o persoana inclusa in esantion nu poate fi gasita de catre anchetator;
b. apar in colectarea informatiilor atunci cand valorile comunicate difera de valorile efective ale factorului in cauza;
c. se manifesa prin diferente semnificative între marimile caracteristicilor populatiei studiate si estimarile acelorasi marimi pe baza sondajului.
ANS: B
165. Pentru realiazarea cercetarilor de marketing firma poate opta pentru:
a. efectuarea acestora cu forte proprii sau prin apelarea la serviciile oferite de alte firme;
b. numai prin apelarea la serviciile oferite de alte firme specializate în cercetãri de marketing;
c. efectuarea acestora cu ajutorul fortelor de de vanzare;
d. efectuarea acestora cu forte proprii sau prin apelarea la serviciile oferite de alte firme specializate în efectuarea de cercetari.
ANS: D
166. Una din urmatoarele metode nu permite comparatii:
a. scala lui Likert;
b. scala lui Stapel;
c. diferentiala semantica;
d. scala de ordonare a rangurilor.
ANS: D
167. Erorile sistematice sunt:
a. erori care apar intamplator in procesul de masurare;
b. erori cunoscute ca si tendinta;
c. erori datorate operatorului de interviu;
d. erori datorate neatentiei respondentului
ANS: B
168. Permit transformari de forma f(x)=ax+b (unde a si b sunt doua constante) scalele:
a. ordinale c. proportionale
b. interval d. metrice
ANS: C
169. Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii nu face parte:
a. diferentiala semantica c. scala lui Stapel
b. scala de ordonare a rangurilor d. scala lui Likert
ANS: B
170. 5. Scala lui Likert conduce la obtinerea de informatii specifice scalei:
a. nominale c. interval
b. ordinale d. proportionale
ANS: B
171. Un esantion este considerat o reprezentare a elementelor populatiei tinta la scara:
a. nationala c. redusa
b. regionala d. generalizata
ANS: C
172. Proiectarea INAINTE si DUPA cu CONTROL se exprima astfel:
a. X MA
b. MB X MA
c. R MB1 X MA1
R MB2 MA2
ANS: C
173. In practica cercetarilor de marketing eroarea limita acceptabila se inscrie intre:
a. 1 si 3%
b. 1 si 5%
c. 1 si 10%
ANS: B
174. Informatiile de marketing pot fi obtinute cu ajutorul a ......grupe de metode de recoltare a acestora:
a. 2 c. 5
b. 4 d. 6
ANS: B
175. Metoda de analiza statistica descriptiva are in vedere:
a. descrierea parametrilor populatiei, testarea ipotezelor
b. restrangerea datelor
c. determinarea existentei diferentelor intre grupuri
d. determinarea existentei asociatiilor
e. previzionarea pe baza unui model statistic
ANS: B
176. Pentru caracterizarea tendintei centrale, atunci cand se utilizeaza scala nominala, se calculeaza:
a. grupul modal c. media aritmetica
b. mediana d. media geometrica
ANS: A
177. Formula dupa care se determina media aritmetica pentru determinarea tendintei centrale este:
a. c.
b. d.
ANS: B
178. Testul neparametric (Hi-patrat) se utilizeaza pentru testarea gradului de semnificatie statistica a diferentelor dintre grupuri in cazul scalei:
a. nominala c. interval
b. ordinala d. proportionala
ANS: A
179. Asocierea dintre doua variabile spunem ca este tot mai puternica pe masura ce valoarea calculata a lui C (Coeficientul de contingenta) se apropie tot mai mult de :
a. -1
b. 0
c. 1
ANS: C
180. Din categoria metodelor calitative directe fac parte:
a. tehnicile proiective
b. focus grupul si tehnicile asociative
c. interviul în profunzime si tehnicile proiective
d. focus-grupul si interviul în profunzime
ANS: D
181. Componenta focus-grupului este alcatuita din:
a. grupuri omogene, mai putin de 8 persoane
b. grupuri neomogene, intre 8-12 persoane
c. grupuri omogene, 8-12 persoane, selectate
d. grupuri neomogene, selectate, mai putin de 8 persoane
ANS: C
182. Cercetarile calitative, de tip focu-grup se realizezaza:
a. structurat, pe baza de interviu
b. nestructurat dar folosind un chestionar
c. nestructurat, cu moderator si schema detaliata de discutii
ANS: C
183. Informatiile obtinute din interviurile in profunzime sunt rezultatul aplicarii a :
a. 2 tehnici de lucru: analiza simbolica si etapizarea
b. 3 tehnici de lucru: etapizarea, analiza simbolica si intrebari cu scop ascuns
c. nici o varianta nu este corecta
ANS: B
184. Tehnicile proiective presupun :
a. interventia moderatorului
b. interventia directa a respondentului
c. nici o varianta nu este corectã
ANS: B
185. Efectuarea unei cercetari de marketing se aproba atunci cand costul cercetarii este ................. decat contributia ei la perfectionarea unei decizii date.
a. <
b. >
c. =
d. nu exista nici o legatura intre costul si contributia ei la perfectionarea unei decizii date
ANS: B
186. In functie de marimea coeficientului de elasticitate, cererea populatiei pentru diversele produse poate fi calificata drept inelastica atunci cand E < .....
a. -1 c. 1
b. 0 d. 2
ANS: C
187. In functie de marimea coeficientului de elasticitate, cererea populatiei pentru diversele produse poate fi caracterizata prin elasticitate unitara când E < .....
a. -1 c. 1
b. 0 d. 2
ANS: C
188. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 2.000 persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:
Opinia f.favorabila favorabila nici-nici nefavorabila f.nefavorabila
Nr.persoane 300 500 440 360 400
Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv?
a. 1,10 c. 3,21
b. 2,97 d. 4,22
ANS: B
189. In urma intervievarii unui numar de 50 de specialisti, referitor la evolutia pietei automobilelor in Romania, 15 au indicat o crestere semnificativa, 18 o usoara crestere, 6 o stagnare, 5 o reducere usoara si 6 o scadere accentuata. Care este soldul conjunctural mediu?
a. 0,74 c. 2,41
b. 1,23 d. 5,27
ANS: A
190. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 4 X 4, numarul gradelor de libertate este de:
a. 7 c. 9
b. 8 d. 10
ANS: C
191. Sa se calculeze cota de piata a companiei X, stiind ca volumul total al vanzarilor pe piata romaneasca la produsul A a fost de 1500 mil.u.m. iar compania X a vandut in produse similare in suma de 50 mil.u.m.
a. 2,33 c. 4,66
b. 3,33 d. 5,33
ANS: B
192. Sa se determine si sa se interpreteze media generala a opiniilor celor 1200 consumatori intervievati cu privire la gustul produsului Coca Cola Light.Rezultatele anchetei de teren sunt prezentate in tabelul de mai jos:
acord total acord indiferent dezacord dezacord total
Coca Cola Light are gust placut 371 420 230 90 89
a. 0,33 c. 5,66
b. 1,09 d. 6
ANS: B
193. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca : cererea initiala a fost de 230 u.m., cererea la momentul t1 a fost de 350 u.m. iar pretul a crescut de la 5 u.m.pe bucata la 8 u.m. pe bucata. Interpretati rezultatul obtinut.
a. 0,87 c. 2,67
b. 1,87 d. 3,11
ANS: A
194. In urma unui sondaj efecuat in randul a 600 de consumatori, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
f.favorabila favorabila nici-nici nefavorabila f.nefavorabila
atitudine 121 123 143 175 38
Care este scorul mediu ce exprima atitudinea componentelor esantionului fata de campania de promovare derulata?
a. 2,18 c. 4,44
b. 3,19 d. 4,66
ANS: B
195. Vanzarile intreprinderii erau in anul 2004 de 12 mld. lei, in timp ce vanzarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 10 mld. lei. Care a fost cota relativa de piata a intreprinderii anul trecut?
a. 0,09 c. 2,33
b. 1,11 d. 2,99
ANS: B
196. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind produsul ciocolata cu rodie al firmei , stiind ca in urma unei anchete s-au obtinut urmatoarele informatii:
Opinia foarte buna buna acceptabila satisfacatoare nesatisfacatoare
Nr. persoane 60 50 18 35 15
a. 1,33 c. 3,58
b. 2,45 d. 4,21
ANS: C
197. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 600 de persoane, opinia utilizatorilor unui produs privind gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei scale cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:
opinia foarte favorabila favorabila nici-nici nefavorabila foarte nefavorabila
nr. persoane 180 250 20 75 75
Care este scorul mediu ce exprima opinia esantionului despre gustul produsului respectiv?
a. 2,09 c. 4,23
b. 3,64 d. 5,65
ANS: B
198. Sa se determine opinia generala a consumatorilor intervievati cu privire la gustul produsului Coca-Cola Vanilla, stiind ca rezultatele anchetei de teren au fost:
Coca-Cola Vanilla are gust placut acord total acord indiferent dezacord dezacord total
nr. de persoane 160 150 38 75 27
a. 0,02 c. 1,71
b. 0,75 d. 1,99
ANS: B
199. In cadrul unei cercetari selective s-a intentionat cunoasterea parerii celor intervievati cu privire la mirosul parfumului Vanderbilt. Raspunsurile au fost:
produsul Vanderbilt are miros placut dezacord total dezacord indiferent acord acord total
nr. pers. 200 115 25 155 105
Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?
a. 0,25 c. 2,23
b. 1,54 d. 2,67
ANS: A
200. Sa se determine cota relativa de piata a liderului, stiind ca firma a avut vanzari de 70 mld. euro, iar vazarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la 66 mld. euro.
a. 0,06 c. 1,06
b. 0,50 d. 2,10
ANS: C
201. Sa se determine cota de piata detinuta de firma , stiind ca volumul vanzarilor acestei firme pe piata A, in anul 2004 a fost de 30 milioane euro, iar volumul total al tranzactiilor pe piata respectiva a fost de 300 milioane euro.
a. 5% c. 10%
b. 7% d. 15%
ANS: C
202. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 350.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P = 95%, valoarea coeficientului t = 1,96, iar eroarea limita acceptabila este de .
a. 365 persoane c. 576 persoane
b. 475 persoane d. 657 persoane
ANS: B
203. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 700.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatelor este de 1,44, iar eroarea limita acceptata este de 1%.
a. 4300 persoane c. 6100 persoane
b. 5200 persoane d. 6150 persoane
ANS: B
204. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 100.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatelor este 1,44, eroarea limita acceptata este de , proportia elementelor care detin caracteristica cercetata este de 74%.
a. 300 persoane c. 750 persoane
b. 500 persoane d. 1000 persoane
ANS: D
205. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca pretul a crescut in perioada curenta fata de perioada de baza de la 10 u.m. pe bucata la 12 u.m. pe bucata, in timp ce cererea initiala a fost de 285 bucati, iar cererea in perioda curenta este de 335 bucati.
a. 0,9 c. 2,9
b. 1,9 d. 3,9
ANS: A
206. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca: cererea initiala a fost de 200 kg, iar cererea in perioada curenta este de 400 kg, in timp ce venitul a crescut de la 210 u.m. la 260 u.m.
a. 1,15 c. 3,13
b. 2,16 d. 4,16
ANS: D
207. Pentru studierea semnificatiei statistice a diferentei de opinie dintre subiectii cuprinsi in 5 subesantioane (sub 18 ani, 18-25 ani, 26-45 ani, 46-65 ani, peste 66 ani) asupra preferintelor fata de un produs de folosinta indelungata (prefera, nedecisi, nu prefera) s-a aplicat testul . Care este numarul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui ?
a. 4 c. 8
b. 6 d. 10
ANS: C
208. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind un nou automobil marca X, stiind ca in urma unei anchete s-a obtinut urmatoarea distributie de frecvente:
Aprecieri
referitoare la: foarte favorabila foarte nefavorabila
gradul de confort 65 51 34 20 30
consumul de carburant 78 42 31 27 22
usurinta manevrarii 82 29 35 21 33
pret 31 26 11 42 90
calitatea vopselei 63 58 43 26 10
a. 2,66 c. 4,33
b. 3,33 d. 4,66
ANS: B
209. Sa se determine marimea esantionului cunoscandu-se: probabilitatea de garantare a rezultatelor de 95,5% si coeficientul corespunzator t = 2,00, iar eroarea limita acceptabila este de 5%.
a. 100 persoane c. 300 persoane
b. 200 persoane d. 400 persoane
ANS: D
210. Sa se determine marimea esantionului necesar pentru efectuarea unei cercetari de marketing asupra unei populatii de 10.000 persoane cunoscandu-se:
-probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2,17;
-eroarea limita acceptabila este de 1,5%;
-proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este de 72%.
a. 3151 c. 5321
b. 4218 d. 6200
ANS: B
211. Vanzarile firmei Y erau in anul 2004 de 40 miliarde $, in timp ce circulatia totala de marfuri a tarii A a fost in acelasi an de 2515 miliarde $. Care a fost cota de piata a firmei Y in anul 2004?
a. 0,59 c. 2,66
b. 1,59 d. 3,21
ANS: B
212. Sa se determine marimea unui esantion, necesar pentru o ancheta selectiva privind ”Studiul intentiilor de cumparare a noului tip de pasta de dinti al firmei X”, astfel incat sa fie reprezentativ pentru colectivitatea generala. Cercetatorul decide sa lucreze in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95%( careia ii corespunde un coeficient t=1,96) si a unei valori limita acceptabile de 3%.De asemenea, se cunoaste valoarea p=0,74, reprezentand proportia componentelor esantionului care sunt dispuse sa cumpere noul tip de pasta de dinti.
a. 288 persoane c. 488 persoane
b. 344 persoane d. 822 persoane
ANS: D
213. Elasticitatea in functie de venit a cererii pentru produsul X este de 0,6. Daca cererea pentru produsul respectiv este in perioada t de 15.000 lei, in perioada t cand se asteapta o crestere a veniturilor cu 17%, cat va fi cererea pentru produsul respectiv (c)?
a. 16530 c. 18530
b. 17530 d. 18630
ANS: A
214. Care este valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercetari desfasurate pe un esantion de 400 de persoane, in conditiile in care valoarea calculata a lui c este 10,53, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 80%, pentru care valoarea t= 1,44.
a. 0,01 c. 1,01
b. 0,16 d. 1,16
ANS: B
215. Sa se determine marimea esantionului necesar pentru a realiza o cercetare de marketing, intr-o colectivitate de 200.000 de consumatori, stiind ca probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P= 90%, eroarea limita acceptata +/- 3,5%, coeficientul t= 1,65.
a. 556 persoane c. 756 persoane
b. 665 persoane d. 765 persoane
ANS: A
216. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca pretul a crescut in perioada curenta fata de perioada de baza de la 8 u.m. pe bucata la 10 u.m. pe bucata, in timp ce cererea initiala a fost de 285 bucati, iar cererea in perioda curenta este de 335 bucati.
a. 0,70 c. 1,20
b. 0,90 d. 1,40
ANS: A
YES/NO
217. Informatiile interne, care circula intre diferite compartimente, trebuie sa fie evaluate de compartimentul de marketing numai in privinta formei lor de prezentare pentru utilizator?
ANS: N
218. Situatia stocurilor, asa cum este structurata in documentele de inventariere, poate fi punctul de pornire in evaluarea eficientei strategiei de produs si a celei de distributie?
ANS: Y
219. Studierea elasticitatii cererii in functie de pret este posibila folosind datele din evidenta contabila a companiei?
ANS: Y
220. Rapoartele agentilor de vanzari constituie surse de informatii secundare pentru sistemul informational de marketing (SIM)?
ANS: N
221. Cercetarea de birou reprezinta cea mai costisitoare metoda de obtinere a informatiilor si cea mai precisa?
ANS: N
222. Informatiile din surse externe intrunesc toate conditiile de validitate, veridicitate, actualitate, detaliere pentru a fi utilizate in realizarea unor anchete de teren.
ANS: N
223. Factorii intamplatori (accidentali) determina abaterea temporala a pietei de la tendinta?
ANS: Y
224. Cercetarile exploratorii urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare.
ANS: Y
225. In cadrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numesc variabile independente ?
ANS: Y
226. Varibila care reflecta impactul variabilelor independente, in experimentul de marketing, se numeste variabila dependenta?
ANS: Y
227. Cercetarea de birou reprezinta cea mai costisitoare metoda de obtinere a informatiilor si cea mai precisa?
ANS: N
228. In cadrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numesc variabile independente?
ANS: Y
COMPLETION
229. Etapele procesului de adoptare a deciziei de cumparare sunt mentionate in reprezentarea schematica de mai jos. Completati casuta goala cu denumirea etapei care lipseste.
ANS: evaluarea variantelor
230. Informatiile primare se pot obtine prin urmatoarele metode: observare,......................., experiment .
ANS: ancheta
231. Pentru asigurarea imbinarii rigurozitatii stiintifice cu conciziunea solicitata de practicieni se aplica metoda elaborarii a doua tipuri de rapoarte asupra cercetarii de marketing efectuate si anume: un raport rezumativ si un raport.................
ANS: tehnic
232. Definirea conceptuala isi propune instituirea ideii centrale sau a esentei conceptului pe care-l definim (defintie ce se regaseste, de exemplu, in dictionarul explicativ), clarificarea ................................majore ale conceptului respectiv si face diferentieri intre concepte oarecum similare ca nume, dar in fapt foarte diferite.
ANS: caracteristicilor
233. Erorile de masurare pot fi : erori .......................si erori variabile.
ANS: sistematice
234. In practica curenta sunt folosite mai multe scheme de esantionare, grupate in doua mari categorii : esantionare nealeatoare si esantionare aleatoare. Esantionarea aleatoare poate fi esantionare fixa si esantionare....................
ANS: secventiala
235. Experimentul implica manipularea uneia sau a mai multor variabile explicative, in asa fel incat efectul acesteia sau acestora asupra uneia sau a mai multor variabile...............sa poata fi masurat.
ANS: explicate
236. Cele patru metode de determinare a tendintei centrale, diferite in functie de tipul de scala sunt: grupul modal, ....................,media...................., media geometrica
ANS: mediana aritmetica
237. Se numesc scale nemetrice (neparametrice): scala nominala si scala ......................
ANS: ordinala
238. Metoda de scalare cel mai frecvent utilizata pentru evaluarea atitudinii in cercetarile de marketing si care solicita respondentului sa evalueze atitudinea fata de un obiect sau caracteristicile acestuia, pe o scala cu nivele intercalate intre doua atribute bipolare se numeste........................
ANS: diferentiala semantica
239. Metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, in cazul careia cercetatorul nu interactioneaza sau nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei este denumita ..........................
ANS: observare
240. Se numesc scale metrice (parametrice): scala...................................si scala proportionala.
ANS: interval
241. Tipurile de scale sunt(in ordinea importantei lor):...................., ordinala, ........................, proportionala
ANS: nominala proportionala
242. Cercetarile efectuate asupra firmei insasi urmaresc stabilirea potentialului acesteia, a stabilitatii sale pe piata, capacitatea sa de reactie la schimbarile mediului. Pentru a evalua firma sub aceste aspecte, se cer analizate urmatoarele categorii de resurse de care dispune aceasta: resurse materiale, resurse financiare, resurse umane si resurse....................
ANS: informationale
243. Cercetarile de marketing, în functie de obiectul cercetarii pot fi si explicative sau altfel spus.........................
ANS: cauzale
244. Monitorizarea performantelor de marketing presupune printre multe alte tipuri de studii si asanumitele studii de tracking care presupun urmarirea..................................
ANS: efectelor
245. In vederea pregatirii si prezentarii raportului de cercetare se aplica metoda elaborarii a doua rapoarte unul rezumativ si unul ......................
ANS: tehnic
246. Un esantion este considerat o reprezentare a elementelor populatiei tinta la scara ..............
ANS: redusa
247. In practica cercetarilor de marketing eroarea limita se înscrie între 1 si .....%.
ANS: 5
248. Informatiile de marketing pot fi obtinute cu ajutorul a ....... grupe de metode de recoltare a acestora.
ANS: 4
249. Pentru caracterizarea tendintei centrale, atunci când se utilizeaza scale nominale, se calculeaza ............... modal.
ANS: grupul
250. Din categoria metodelor calitative directe fac parte ..............- grupul si interviul in ..............
ANS: focus profunzime
Cercetari de marketing sem I_2007-2008
TRUE/FALSE
1. Cercetarile calitative, de tip focus-grup se realizeaza nestructurat, cu moderator si schema detaliata de discutii.
ANS: T
2. Cercetarile cantitative, de tip focus-grup se realizeaza nestructurat, cu moderator si schema detaliata de discutii.
ANS: F
3. Printre principalele abilitati ale moderatorilor de discutii în cadrul focus-grupurilor se numara si afisarea unei cunoasteri superficiale a temei de discutii pentru a incuraja respondenti sa ofere raspunsuri cat mai distinctive.
ANS: T
4. Sondajul este numit nerestrictiv sau simplu aleator, atunci când esantionul este extras din totalitatea nedivizata a populatiei, astfel încat toate unitatile populatiei au aceeasi sansa absoluta de a fi selectionate.
ANS: T
5. Masurarea si scalarea fenomenelor de marketing presupune masurarea obiectului supus investigatiei.
ANS: F
6. In cercetarea de marketing se atribuie numere caracteristicilor obiectelor supuse investigatiei pentru a permite analize statistice asupra datelor rezultate si pentru a usura comunicarea regulilor masurarii si rezultatelor acesteia.
ANS: T
7. Informatiile obtinute prin cercetari de birou se refera la informatii privind mediul de marketing, privind structura pietei si dimensiunile acesteia, privind productia si distributia produselor.
ANS: T
8. In cadrul anchetei prin telefon nu se recomanda sa se puna intrebari cu mai mult de 5 categorii de raspuns
ANS: T
9. Pretestarea chestionarului reprezinta o etapa importanta a procesului de proiectare a chestionarului.
ANS: T
10. Pretestarea chestionarului verifica daca scalele utilizate sunt intelese si corect folosite de respondenti.
ANS: T
11. Intr-un experiment cercetatorul cauta sa masoare efectele pe care le are una sau mai multe variabile independente asupra uneia sau mai multor variabile dependente.
ANS: T
12. In vederea pregatirii si prezentarii raportului de cercetare se aplica metoda elaborarii unui singur raport, numit raport rezumativ.
ANS: F
13. Diagnosticarea nevoii de informatii, presupune o buna relatie interactiva intre decident si analistul de piata.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
14. Aplicatie:
“Considerati ca Coca-Cola este o bautura gustoasa si racoritoare?”
a. Întrebarea este corect formulata continand 2 raspunsuri afirmative
b. Întrebarea este incorect formulata deoarece un raspuns afirmativ poate sa insemne ca bautura fie este gustoasa, fie ca doar este racoritoare, fara a fi neaparat gustoasa, fie ca sunt valabile ambele caracterizari, adica in egala masura gustoasa si racoritoare.
c. Nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta
ANS: B
15. Un chestionar trebuie sa:
a. sesizeze erorile de raspuns c. elimine erorile de raspuns
b. minimizeze erorile de raspuns d. nici una dintre variantele de raspuns de mai sus nu este corecta
ANS: B
16. Durata medie a anchetei prin telefon este de :
a. 11-15 minute c. peste 30 minute
b. 20-30 minute d. nici una dintre variantele de rãspuns de mai sus nu este corectã
ANS: A
17. Ancheta prin posta are o rata de raspuns care atinge un procent de:
a. 5-10 % c. 20-30 %
b. 10-20 % d. 30-50 %
ANS: B
18. Tipul de intrebare de mai jos:
“Ierarhizati marca “X” pe o scala de la 1 la 5, unde 1= “foarte slab” si 5= “foarte bun” se utilizeaza pentru a exprima unul dintre conceptele investigate într-o cercetare de marketing care se realizeaza cu ajutorul unui chestionar. Precizati acest concept.
a. Cunoasterea marcii
b. Cunoasterea caracteristicilor produsului
c. Cat de familiara este marca
d. Fidelitatea fata de marca
ANS: D
19. Tipul de intrebare de mai jos:
“Pentru fiecare enunt privind beneficiile produsului, indicati in ce masura sunteti de acord cu aceasta?” se utilizeaza pentru a exprima unul dintre conceptele investigate intr-o cercetare de marketing care se realizeaza cu ajutorul unui chestionar. Precizati acest concept.
a. Cunoasterea caracteristicilor produsului
b. Cat de familiara este marca
c. Întelegerea beneficiilor produsului
d. Fidelitatea fata de marca
ANS: C
20. Precizati tipul de scala utilizat in exemplul de mai jos:
“Cum apreciati magazinul Carrefour ca hipermarket?”
Probabil Probabil
cel mai slab cel mai bun
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
a. Scala Likert
b. Scala de clasificare de tip continuu
c. Scala Stapel
d. Diferentiala semantica
ANS: C
21. Diferentiala semantica poate avea un numar de :
a. 2,4,6 trepte
b. 3,5,7 trepte
c. 1,3,5 trepte
d. 10 trepte (5 cu semnul + si 5 cu semnul –)
ANS: B
22. In formularea urmatoarei întrebari a fost utilizata una dintre cele 4 tipuri de scale folosite în cercetarea de marketing:
“Care este opinia dvs. privind calitatea pixurilor?”
f. buna f. slaba
Mont Blanc 5 4 3 2 1
Parker 5 4 3 2 1
Cross 5 4 3 2 1
a. scala nominala c. scala interval
b. scala ordinala d. scala proportionala
ANS: C
23. In formularea urmatoarei intrebari a fost utilizata una dintre cele 4 tipuri de scale folosite în cercetarea de marketing:
“Indicati in ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii, incercuind numarul care corespunde opiniei dvs:”
Dezacord Acord
total total
a. Intotdeauna 1 2 3 4 5
caut un chilipir
b. Imi place sa 1 2 3 4 5
gatesc
c. Imi place sa 1 2 3 4 5
stauin aer liber
a. scala nominala c. scala interval
b. scala ordinala d. scala proportionala
ANS: C
24. Desemnati tipul de sondaj utilizat în exemplul de mai jos:
“Populatia cuprinde 30.000 persoane si esantionul urmeaza a fi 300, iar intervalul de sondaj este 100. Numarul ales la intamplare intre 1 si 100 este 65. Se selectioneaza pentru esantion, din lista de 30.000 de persoane pe cele cu numerele 65,165, 265, 365, etc.”
a. sondaj nerestrictiv sau simplu aleator
b. sondaj systematic
c. sondaj stratificat
d. sondaj prin cote
e. nici una dintre variantele de raspuns de mai sus nu este corecta
ANS: B
25. In cazul utilizarii testelor de marketing din cadrul unor cercetari de marketing marimea minima a esantionului este de :
a. 10 magazine c. 45 magazine
b. 30 magazine d. 50 magazine
ANS: A
26. Scala interval permite transformari de forma:
a. f(x)= ax²+bx+c c. f(x)= ax+b
b. f(x)= ax+bx²+c d. f(x)= a²x+b
ANS: C
27. In formularea intrebarii de mai jos
“Care este probabilitatea ca dvs. sa apelati la un agent imobiliar in acest an?” identificam tipul de scala:
a. scala nominala c. scala interval
b. scala ordinala d. scala proportionala
ANS: D
28. In cadrul anchetei prin telefon nu se recomanda sa se puna intrebari cu mai mult de:
a. 5 categorii de raspuns c. 8 categorii de raspuns
b. 6 categorii de raspuns d. nici una dintre variantele de raspuns de mai sus nu este corecta
ANS: A
29. In etapa de aranjare a chestionarului in pagina trebuie sa se evite pe cat posibil folosirea a mai mult de ............. pentru a nu disipa informatia sau a crea conditii de a rataci pagini sau chiar a le amesteca cu raspunsurile inregistrate de la alti subiecti.
a. 1 pagina c. 3 pagini
b. 2 pagini d. 4 pagini
ANS: B
30. Numarul chestionarelor multiplicate va fi determinat:
a. pe baza marimii esantionului c. cu ajutorul formulei de calcul a testarii semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri (²).
b. pe baza marimii populatiei din care este extras esantionul d. nici una dintre variantele de mai sus nu este adevarata.
ANS: A
31. In cazul in care creste venitul cu 10 %, iar cererea pentru imbracaminte creste tot cu 10 %, elasticitatea este:
a. E = 1 c. E < 1
b. E > 1 d. nici una dintre variantele de mai sus nu este adevarata
ANS: A
32. Asocierea dintre douoa variabile spunem ca este din ce in ce mai slaba pe masura ce valoarea calculata a lui C ( coeficientul de contingenta) se apropie tot mai mult de :
a. -1 c. 1
b. 0 d. nici una dintre variantele de mai sus nu este adevarata.
ANS: B
33. Focus-grupurile reprezinta:
a. cea mai importanta procedura de cercetare cantitativa c. o metoda de scalare
b. cea mai importanta procedura de cercetare calitativa d. scala proportionala
ANS: B
34. Urmatoarele valori numerice: +2; +1; 0; -1; -2 se ataseaza afirmatiilor cu caracter favorabil in cazul :
a. scalei lui Stapel c. Diferentialei Semantice
b. scalei Likert d. Scalelor de clasificare de tip continuu
ANS: B
35. Masurarea atitudinii si imaginii produselor se realizeaza cu ajutorul:
a. Scalei Likert c. Diferentialei semantice
b. Scalei lui Stapel d. Scalelor de clasificare de tip continuu
ANS: B
36. Analiza informatiilor in cazul cercetarilor calitative:
a. foloseste statistici b. nu foloseste statistici
ANS: A
37. Durata discutiilor in cadrul metodei de interviu tip focus-grup este de :
a. 1-1,5 ore c. 2-3,5 ore
b. 1,5-2 ore d. 3,5-4 ore
ANS: B
38. Interviul in profunzime reprezinta :
a. o metoda directa de colectare a datelor calitative c. o metoda indirecta de colectare a datelor cantitative
b. o metoda directa de colectare a datelor cantitative d. o metoda indirecta de colectare a datelor calitative
ANS: A
39. Cuvintele de interes utilizate in cazul tehnicilor proiective sunt numite:
a. cuvinte-cheie
b. cuvinte- test
c. cuvinte -cu scop ascuns
ANS: B
40. Metodele: focus-grup si interviul in profunzime fac parte din categoria:
a. metodelor calitative directe
b. metodelor cantitative
c. metodelor calitative indirecte
ANS: A
41. In cazul tehnicilor proiective respondentii sunt rugati sa analizeze:
a. comportamentul lor personal b. sa interpreteze comportamentul altor persoane
ANS: B
COMPLETION
42. Informatiile obtinute din interviurile în profunzime sunt rezultatul aplicarii a 3 tehnici de lucru: ............., analiza simbolica si intrebari cu scop ascuns.( cuvantul corespunzator raspunsului corect este nearticulat).
ANS: ETAPIZARE
43. Tehnicile proiective presupun interventia ............... a respondentului.
ANS: DIRECTA
44. Experimentul de marketing implica manipularea uneia sau mai mai multor variabile explicative in asa fel incat efectul acesteia sau acestora asupra uneia sau a mai multor variabile.............. sa poata fi masurata.
ANS: EXPLICATE
45. Pretestarea chestionarului presupune realizarea unui test pe un numar ................. de respondenti pentru a fi în masura sa sesizam eventualele erori de constructie a acestui instrument.
ANS: LIMITAT
46. Chestionarul reprezinta o forma .................... de culegere a informattiilor care consta intr-o serie de intrebari scrise sau ................... , la care subiectii anchetei sunt rugati sa raspunda.
ANS: STRUCTURATA - VERBALE
47. In exemplul de mai jos s-a utilizat scala...............
ex: Pentru fiecare dintre perechile de magazine, incercuiti pe cel preferat:
Carrefour vs. Metro
Metro vs. Cora
Cora vs. Carrefour
ANS: ORDINALA
48. Grupul de control in cadrul caruia variabila independenta ramane neschimbata poarta numele si de ................ de control
ANS: UNITATE
49. Furnizorii externi de cercetari de marketing sunt divizati in 2 mari grupe: furnizori de servicii ................ si furnizori de servicii partiale.
ANS: COMPLETE
50. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing se clasifica in: permanente , cand se desfasoara sistematic, fara intrerupere; periodice, cand se efectueaza la anumite intervale de timp; ................. cand nu se mai repeta in timp.
ANS: OCAZIONALE
|
