1. Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?
a. latura obiectivã si latura subiectivã
b. vinovãtia, rãspunderea penalã si pedeapsa
c. fapta care prezintã pericol social savârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalã
d. termenii infractiunii si pericolul social
ANS:C
2. Unde sunt prevãzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplicã
infractorilor ?
a. în legi penale si hotãrâri ale guvernului
b. în legi speciale, hotãrâri ale guvernului si decrete ale presedintelui României
c. numai în legi penale
d. în hotãrâri ale Presedintiei
ANS:C
3. În ce trebuie sã constea o faptã care prezintã pericol social, pentru a constitui
infractiune ?
a. sã fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate în art. 1 C.p.
b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate în art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei
pedepse
c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. 1
C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse
d. sã fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în
Constitutia României
ANS:B
4. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?
a. instanta de judecata atunci când solutioneaza cauza penala
b. legiuitorul, atunci când a încriminat-o în legea penala
c. administratia locului de detinere, atunci când cel condamnat este liberat
conditionat
d. participantii în procesul penal
ANS:A
5. Care sunt factorii care compun vinovãtia ?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase
b. numai factorul volitiv care consta în vointa subiectului de a savârsi fapta si dorinta
de a produce în realitate urmarile socialmente periculoase
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
d. doi factori, unul volitiv si dolul
ANS:C
6. Când existã vinovãtie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintã pericol social ?
a. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
sau din culpa
b. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita numai cu
intentie
c. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
directa si praeterintentie
d. când actiune sau inactiune care prezintã pericol social este sãvârsitã numai cu
intentie calificatã prin scop
ANS:A
7. Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei, ca el nu se va produce
b. în cazul în care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste
producerea lui, prin savârsirea acelei fapte
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptã si nu-l
urmãreste
ANS:B
8. Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei ca el nu se va produce
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. în cazul în care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmãreste,
socoteste, fãrã temei, cã el nu se va produce
ANS:B
9. Când exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
b. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sal
prevada
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea
lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produce
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si acceptã producerea lui
ANS:C
10. Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?
a. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea
sa-l prevada
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
c. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l
prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmãreste,
socoteste fãrã temei cã el nu se va produce
ANS:A
11. În care situatii existã praeterintentia ca forma a vinovatiei ?
a. situatia în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l
prevada
b. situatia în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. situatia în care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari periculoase,
însa în realitate se produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut,
dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si
trebuia sa le prevada)
d. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sã-l prevadã
ANS:C
12. Când o infractiune are un continut agravat sau calificat ?
a. când cuprinde numai conditiile pentru existenta ei în forma tipica
b. când pe lânga conditiile necesare pentru existenta ei în configuratia tipica, cuprinde
si alte circumstante de agravare
c. când este savârsita de un infractor recidivist
d. când subiectul activ este calificat
ANS:B
13. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?
a. bunul sustras sau distrus prin savârsirea faptei
b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savârsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savârsirea faptei
d. persoana împotriva cãreia este îndreptatã actiunea sau inactiunea
ANS:B
14. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sã fie subiect activ al unei infractiuni ?
a. sa aiba vârsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere
penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal
c. sa aiba vârsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a
decide libera si neconstrânsa asupra savârsirii infractiunii
d. persoana fizicã sã fie circumstantiatã de text
ANS:C
15. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?
a. statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune
d. numai persoana fizicã care a suferit un rãu produs prin infractiune
ANS:A
16. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia
d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex
ANS:B
17. În ce se materializeazã urmarea imediata ce se produce prin savârsirea unei infractiuni?
a. fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericol
b. numai într-un rezultat palpabil
c. în consecintele subsecvente ale infractiunii
d. printr-o consecintã vizibilã
ANS:A
18. În cazul cãror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate în
dreptul penal?
a. infractiunile formale
b. infractiunile formale de atitudine
c. infractiunile de rezultat
d. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat
ANS:C
19. Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea în
mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savârsirea infractiunii
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS:A
20. Ce desemneazã scopul savârsirii unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea în
mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei anumite infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita prin savârsirea faptei
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS:B
21. Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?
a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor
b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat
d. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmãrilor
ANS:B
22. Care este teza adoptatã de Codul penal român, în legatura cu regimul actelor
preparatorii ?
a. teza incriminarii actelor preparatorii
b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
d. teza incriminãrii partiale a unor acte preparatorii
ANS:B
23. Când exista tentativa perfecta ?
a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi
dusã pâna la capat
c. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita
modului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor
cauze
d. atunci când fãptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectatã sã se consume, totusi aceasta nu se consumã datoritã
modului absurd de concepere a infractiunii
ANS:A
24. Când exista tentativa imperfecta ?
a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi
dusa pâna la capat
c. atunci când faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea
proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului
defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului
gresit de concepere
ANS:B
25. Când exista tentativa improprie ?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în
cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci când mijlocul folosit pentru savârsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt
în nici o împrejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci când infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a
produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca
obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla
d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului
gresit de concepere
ANS:C
26. Când exista tentativa relativ improprie ?
a. atunci când prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savârsirea
infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar în cazul concret, în raport de
conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori în situatia când
obiectul material al infractiunii lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia
ca se afla
b. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta
sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos în
care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
c. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului
folosit care prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa produca rezultatul
urmarit de faptuitor
d. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datoratã modului
absurd de concepere a infractiunii
ANS:A
27. Când exista tentativa absolut improprie ?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în
cazul concret, în raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci când mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
d. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sã producã rezultatul,, dar în
cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde fãptuitorul credea cã se afla
ANS:B
28. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?
a. la infractiunile savârsite cu intentie indirecta
b. la infractiunile continuate
c. la infractiunile savârsite din culpa
d. la infractiunile complexe
ANS:C
29. Când nu se pedepseste tentativa ?
a. numai atunci când faptuitorul s-a desistat de la savârsirea faptei pusa în executare,
mai înainte ca organul de urmarire penala sa o descopere
b. atunci când faptuitorul a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea
rezultatului
c. atunci când faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a împiedicat producerea rezultatului
mai înainte de descoperirea faptei
d. atunci când fãptuitorul s-a împãcat cu persoana vãtãmatã
ANS:C
30. Care faptã nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale împotriva careia a fost
îndreptata
b. fapta savârsita care este în mod vadit lipsita de importanta
c. fapta savârsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale împotriva
careia a fost îndreptata, este lipsita în mod vadit de importanta iar prin continutul ei
concret este lipsita de pericol social
d. fapta este lipsitã în mod vãdit de importantã pentru cã a produs un prejudiciu redus
ANS:C
31. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala ?
a. observarea, mustrarea, amenda
b. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
c. munca în folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda
d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca în folosul comunitãtii
ANS:B
32. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviatã
d. infractiunea simplã, infractiunea complexã si infractiunea deviatã
ANS:C
33. Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul când se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea
o semnificatie penala
b. momentul la care a încetat actiunea/inactiunea infractionala
c. momentul în care s-a produs rezultatul
d. momentul când autorul faptei a început realizarea elementului material al
infractiunii
ANS:B
34. Când se epuizeaza o infractiune continua ?
a. în momentul producerii rezultatului
b. în momentul încetarii actiunii/inactiunii infractionale
c. coincide cu momentul consumarii infractiunii
d. coincide cu momentul sãvârsirii infractiunii
ANS:B
35. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsirii
unei infractiuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. momentul epuizarii activitatii infractionale
c. momentul producerii rezultatului
d. momentul descoperirii infractiunii
ANS:B
36. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
d. infractiunea complexã, infractiunea continuã, infractiunea progresivã
ANS:C
37. Când o infractiune este continuata?
a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective
se prelungeste în timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost
condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul
aceleiasi infractiuni
d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite
ANS:C
38. Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?
a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni
b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
d. data când a fost descoperitã infractiunea
ANS:C
39. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii
unei infractiuni continuate ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
c. momentul producerii rezultatului
d. data rãmânerii definitive a unei hotãrâri de condamnare
ANS:B
40. Când o infractiune este complexa ?
a. numai atunci când în continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau
inactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
b. când în continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o
actiune sau inactiune care constituie ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
c. când elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori în aceeasi
împrejurare
d. atunci când o persoanã sãvârseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezintã fiecare în parte continutul unor infractiuni diferite
ANS:B
41. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?
a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva
b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala
d. pluralitatea intermediarã, concursul de legi penale, recidiva
ANS:B
42. Când exista concurs de infractiuni ?
a. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
actiune, de aceeasi persoana
b. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite prin actiuni sau
inactiuni distincte de aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna din ele
c. atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata
definitiv pentru vreuna dintre ele
d. numai atunci când douã sau mai multe infractiuni au fost sãvârsite printr-o unicã
actiune de douã sau mai multe persoane
ANS:C
43. Când exista concurs real de infractiuni ?
a. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
b. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale unor infractiuni diferite
c. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana prin tot
atâtea actiuni ori inactiuni distincte înainte de a fi fost condamnata definitiv pentru
vreuna din ele
d. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor în
care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive
ale aceleiasi infractiuni
ANS:C
44. Când exista concurs ideal de infractiuni ?
a. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana, înainte de a
fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
b. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs întruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni
c. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
d. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor în
care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive a
mai multor infractiuni
ANS:B
45. Când existã recidiva postcondamnatorie ?
a. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu
intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau
în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
închisoarea mai mare de un an
b. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
amenzii sau închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o
infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul
executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a
doua infractiune este închisoarea mai mare de un an
c. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mare de un an, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu
intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau
în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
închisoarea mai mare de sase luni
d. atunci când dupã rãmânerea definitivã a unei hotãrâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai micã de sase luni, cel condamnat sãvârseste din nou o infractiune
din culpã, înainte de începerea executãrii pedepsei, în timpul executãrii acesteia,
sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevãzutã de lege pentru a doua infractiune
este închisoarea mai mare de un an
ANS:A
46. Existã recidivã dacã o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare de
sase luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea
conditionata a executarii, iar în termenul de încercare savârseste o infractiune
intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista stare de recidiva
c. exista recidiva postexecutorie
d. existã pluralitate intermediarã
ANS:A
47. Existã recidivã în cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata,
înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii ori în stare de evadare, cel
condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o
pedeapsa cu închisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima
c. legea nu prevede o asemenea situatie
d. existã concurs de infractiuni
ANS:A
48. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?
a. sa existe o hotarâre de condamnare pentru savârsirea unei infractiuni intentionate
la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
b. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate, la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
c. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate la pedeapsa închisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata
d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni, sãvârsitã din
culpã la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viatã
ANS:B
49. Când exista recidiva postexecutorie ?
a. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de un an
b. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 3 luni
c. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 6 luni
d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite în
timpul minoritãtii la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe
viatã
ANS:A
50. Ce se va retine de cãtre instantã daca în privinta primului termen al recidivei mari
postexecutorii, constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni
pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, s-a împlinit termenul de reabilitare ?
a. cã aceastã condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
b. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al recidivei
postcondamnatorii
c. referitor la aceastã condamnare problema este controversata în literatura juridica de
specialitate
d. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al pluralitãtii intermediare de
infractiuni
ANS:A
51. Din ce este compus primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorie?
a. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor
infractiuni intentionate
b. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea
unor infractiuni intentionate
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni,
pentru savârsirea unor infractiuni intentionate
d. din trei condamnãri rãmase definitive la pedeapsa închisorii de pânã la sase luni,
pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite din culpã
ANS:C
52. Care este temeiul rãspunderii penale ?
a. sãvârsirea unei fapte prevãzute de legea penalã
b. sãvârsirea unei infractiuni
c. numai gradul de pericol social al unei fapte
d. existenta vinovatiei
ANS:B
53. Cãrei forme de participatie îi este specificã contributia directa si nemijlocita la
savârsirea faptei prevazuta de legea penala ?
a. instigatorului
b. coautorilor
c. complicelui
d. fãptuitorul
ANS:B
54. Ce formã de participatie sãvârseste persoana care promite înainte de savârsirea
infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savârsirea ei, nu-si mai
tine promisiunea ?
a. complicitate
b. nu are semnificatie penala
c. o faptã lipsitã de pericol social
d. tãinutor
ANS:A
55. Ce se va retine în cazul faptei persoanei care înainte de savârsirea infractiunii, promite
faptuitorului ca îl va favoriza ?
a. infractiunea de favorizare a infractorului
b. nu are semnificatie penala
c. complicitate
d. tãinuitor
ANS;C
56. Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri ?
a. material, direct, imediat, injust si proportional
b. material, direct, imediat si injust
c. material, direct si injust
d. material, direct, proportional, imediat
ANS:B
57. Împotriva cui trebuie sã fie îndreptat atacul în cazul legitimei aparari ?
a. celui care se apara sau altei persoane
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important
c. celui care se apara, altei persoane sau împotriva unui interes obstesc
d. celui care se apãrã, altei persoane sau împotriva unui bun important
ANS:C
58. Cine este în pericol în cazul legitimei apãrãri ?
a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
b. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
c. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori
interesul obstesc
d. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
ANS:B
59. Va beneficia de legitimã apãrare persoana care dupã dezarmarea agresorului continuã
riposta lovind victima cu cutitul cauzându-i moartea?
a. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p.
b. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p.
c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune în
discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii
d. va beneficia de legitimã apãrare, în conditiile prevãzute de art. 44 alin. 1 C.p.
ANS:C
60. Împrejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsii faptei
poate constitui o circumstantã agravantã ?
a. nu poate constitui o circumstanta agravanta
b. poate constitui o circumstanta agravanta
c. ramâne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta
d. .poate constitui primul termen al recidivei
ANS:A
61. În cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti se
rãsfrâng asupra celorlalti participanti ?
a. se rasfrâng asupra celorlalti participanti
b. nu se rasfrâng asupra celorlalti participanti
c. se rasfrâng numai în masura în care au fost cunoscute de toti participantii
d. se rãsfrâng asupra tuturor participantilor chiar dacã nu au stiut de circumstantele
personale ale unui participant
ANS:B
62. În cazul participatiei penale, circumstantele reale se rãsfrâng asupra tuturor
participantilor ?
a. nu se rasfrâng asupra tuturor participantilor
b. se rasfrâng asupra tuturor participantilor
c. se rasfrâng asupra participantilor numai în masura în care acestia le-au cunoscut
sau le-au prevazut
d. se rãsfrâng asupra participantilor chiar dacã acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au
prevãzut
ANS:C
63. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata
poate fi liberat conditionat?
a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege
b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor
c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca,
disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de
antecedentele sale penale
d. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei
ANS:C
64. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?
a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta
b. numai pedepsele si masurile educative
c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare
d. pedepsele, mãsurile educative, mãsurile de sigurantã si sanctiunile
contraventionale
ANS:A
65. Din ce se compune termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a carei executare a
fost suspendata este închisoarea ?
a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an
b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani
c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani
d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval egal cu jumãtatea din
pedeapsa aplicatã
ANS:B
66. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale?
a. inchisoarea pe viata
b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
c. amenda de la 50 lei la 100.000 lei
d. inchisoare de la 15 zile la 30 ani
ANS:D
67. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
a. dupa pronuntarea sentintei
b. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
c. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa ori dupã prescriptia executarii pedepsei
d. in momentul incarcerarii condamnatului
ANS:C
68. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de
siguranta dispuse fata de inculpat?
a. da
b. nu
c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale
d. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii
ANS:B
69. Dacã minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 16 ani sãvârsesc fapte prevãzute de legea
penalã vor rãspunde penal?
a. nu rãspund niciodatã din punct de vedere penal
b. fatã de aceastã categorie de persoane care sãvârsesc fapte prevãzute de legea
penalã se iau numai mãsuri de ocrotire prevãzute de legislatia în vigoare
c. rãspund penal, dacã se dovedeste cã au sãvârsit fapte penale cu discernãmânt
d. fatã de ei se pot lua doar mãsuri educative
ANS:C
70. Ce este excesul scuzabil ?
a. cauza care înlãturã caracterul penal al faptei
b. cauza care înlãturã rãspunderea penalã
c. circumstanta atenuantã
d. circumstanta agravantã
ANS:C
71. Care este cauza care genereazã starea de pericol datoritã cãreia se dispune mãsura de
sigurantã a interzicerii unei functii sau profesii ?
a. lipsa atitudinii de care a dat dovadã persoana care a sãvârsit o faptã prevãzutã de
legea penalã de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea în exercitarea
cãreia a sãvârsit fapta
b. exercitarea functiei sau profesiei în mod abuziv
c. gravitatea faptei sãvârsite
d. nedemnitatea persoanei care a sãvârsit fapta prevãzutã de legea penalã
ANS:A
72. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?
a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala
b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante
c. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au
savarsit o infractiune
d. persoanelor declarate non grata
ANS:C
73. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care sãvarsesc infractiuni?
a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate
b. inchisoarea
c. amenda
d. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate
ANS:D
74. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a împlinit varsta
de 60 de ani în timpul executarii pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsa executatã si executã în continuare pedeapsa
închisorii de 30 de ani
b. se aplicã pedeapsa închisorii de 25 de ani
c. se aplicã pedeapsa închisorii de 30 de ani
d. detentia pe viata se înlocuieste cu închisoarea pe timp de 25 de ani
ANS:D
75. De cãtre cine se realizeazã individualizarea judiciarã a pedepsei ?
a. de cãtre legiuitor în faza de elaborare a legii penale incriminatorie
b. de cãtre instanta de judecatã în momentul solutionãrii cauzei cu care a fost
investitã
c. de cãtre administratia locului de detinere a condamnatului
d. de cãtre judecãtor împreunã cu procurorul
ANS:B
76. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere
in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru
trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005, daca anterior in anul 2004 acesta mai
suferise o condamnare de 1 an închisoare pentru infractiunea de ucidere din culpã?
a. nu
b. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru
condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea
pedepsei
c. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuante
d. poate, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciul
ANS:B
77. Care sunt efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul inculpatului persoana
fizica?
a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special
b. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii se
aplica un spor de cel mult o treime din maximul special
c. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim
este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani
care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica
un spor de cel mult o treime din maximul special
d. instanta aplica intotdeauna peste maximul special un spor de 3 ani
ANS:C
![love22.gif]](./images/smilies/love22.gif "love22.gif]")
