|
AN. 4
Întrebări
Multiple choice
1. Ce studiază criminologia?
a. Criminologia este ştiinta care nu studiază fenomenul social al criminalităţii în scopul prevenirii ,combaterii acestuia.
b. Criminologia este ştiinta care studiază fenomenul social al criminalităţii în scopul prevenirii şi combaterii acestuia.
c. Criminologia este ştiinta care studiază fenomenul social al criminalilor în scopul prevenirii şi combaterii acestuia.
ANS: B
2. Care este obiectul criminologiei?
a. Obiectul chimioterapiei este criminalitatea
b. Obiectul criminologiei este cristalitatea
c. Obiectul criminologiei este criminalitatea
ANS: C
3. Criminalitatea are următoarele trăsături:
a. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric si statistic (social cuantificabil)
b. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, irepetabil, un fapt numeric si static (antisocial cuantificabil)
c. . criminalitatea este un fenomen natural ,social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric si statistic (social cuantificabil)
ANS: A
4. Pentru a explica cauzele care generează si condiţiile care favorizează criminalitatea se poate impune:
a. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, descris si analizat
b. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, scris si analizat
c. fenomenul criminalitatii nu poate fi studiat, descris si analizat
ANS: A
5. Din punct de vedere obiectiv se împarte în:
a. Criminalitatea: reala , nedescoperita(irelevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , ilegala
b. Criminalitatea: reala , descoperita(relevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , legala
c. Criminalitatea: ireala , nedescoperita(relevanta sau aparenta), ocultista (oaia neagra) , ilegala
ANS: B
6. Domeniul criminologiei îl constituie:
a. Faptele prevazute de legea penala
b. Faptele prevazute de legea morala
c. Faptele prevazute de legea martiala
ANS: A
7. În criminologia românească faptele comise fără vinovăţie, pot fi cercetate:
a. da (sub raport moral)
b. nu
c. da (sub raport material si cauzal)
ANS: C
8. Criminalitatea patologică trebuie cercetată de criminologie?
a. depinde de caz
b. da
c. nu
ANS: B
9. Conceptele de bază cu care se operează în stiinţa criminologiei sunt:
a. conceptul de criminalitate si conceptul de criminal (are 2 subconcepte: infractor si delincvent)
b. conceptul de crima( fapta antisociala), conceptul de victima(stiinta victimologiei )si conceptual de reactie sociala (masuri preventive si represive)
c. ambele (a +b)
ANS: C
10. Cu ce subconcepte operează conceptul de criminalitate ?
a. structura criminalitatii ; starea si dinamica criminalitatii ; etiologia criminalitatii
b. structura criminalului ; starea si dinamica criminalului ; etiologia criminalului
c. structura criminalitatii ; stirea si dinamismul criminalitatii ; metodologia criminalitatii
ANS : A
11. Ce forme îmbracă conceptul criminologic de reactie socială?
a. masuri preventive - dezaprobarea sau protestul social si juridic
b. masuri represive -(pedepsele) pt combaterea criminalitatii
c. ambele
ANS : C
12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter:
a. Complex (fapte penale,comerciale,cauze sociale,relatii sociale,victime)
b. Complexat(fapte penalizate,criminali,cauze sociale,relatii socialiste,victime)
c. Complex (fapte penale,criminali,cauze sociale,relatii sociale,victime)
ANS : C
13. Împotriva criminalităŃii se luptă cu mijloace de:
a. drept constitutional
b.drept penal
c. drept comercial
ANS: B
14. În ce constă deosebirea dintre criminologie si criminalistică?
a. Criminologia se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,criminalistica se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale.
b. nu exista deosebire
c. Criminalistica se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,criminologia se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale.
ANS: A
15. Există relaţii ale criminologie cu:
a. cu stiinta juridica si psihologia
b. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie generala si juridica, psihologia, statistica, biologia).
c. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie primara si juridica, psihologia, statistica, anatomia).
ANS: B
16. Funcţia descriptivă constă în studierea si consemnarea privind volumul criminalităţii în:
a. intr-o tara,regiune,oras,intr-un ceas anume dat.
b. intr-o tara,regiune,oras,intr-un timp anume dat.
c. in toata lumea, intr-un timp dat
ANS: B
17. Conceptul de personalitate din cadrul funcŃiei descriptive face referire la:
a. temperament, caracter, inteligenta
b. frumusete ,greutate, inaltime
c. descrierea fetei persoanei
ANS: A
18. Conceptul de mediu din cadrul funcţiei descriptive poate fi:
a. mediu familial ,ocazional ,ales sau acceptat.
b. mediu conceptual, mediu descriptiv
c. mediu ales, mediu functional
ANS: A
19. Conceptul de factor criminogen din cadrul funcţiei explicative constă în:
a. elementul de determinare a actului criminal.
b. elementul de anti-determinare a actului criminal
c. explicatia factorului criminal
ANS: A
20. Conceptul de „criminogeneză” din cadrul funcţiei explicative se referă la:
a. geneza crimei
b. cauza explicativa a crminalului
c.cauzele si conditiile criminalitatii
ANS: A
21. Conceptul de „indice criminogen” din cadrul funcţiei explicative poate fi:
a. acel "simtom" ce nu poate permite un diagnostic criminogen privind un individ.
b. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un criminal
c. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un individ.
ANS : C
22. Funcţia predictivă este destinată:
a. este destinatia anticiparii starii evolutive si dinamicii fenomenului fractional
b. este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional
c. nu este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional
ANS: B
23. Funcţia profilactică are ca destinaţie:
a. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea medicatiei adecvate in cadrul cunoasterii fenomenului infractional.
b. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul cunoasterii fenomenului infractional.
c. remediul actiunii sociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul necunoasterii fenomenului infractional.
ANS: B
24. Ce trăsături distincte are metoda principală de investigare în criminologie?
a. rationamentul inductiv cu specificitatea sa.
b. inducerea in rationamentul crimei
c. specificul metodei crimei
ANS: A
25. Caracteristica metodei sociologice este:
a. observatia spontana
b. observatia organizata
c. ambele
ANS: A
26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observaţia ca metodă stiinţifică se foloseste de:
a. chestionar si interviu.
b. filajul si ascultarea telefoanelor
c. inregistrarea video
ANS: A
27. Ce are în vedere metoda psihologică de investigare?
a. individul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
b. criminalul care nu a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
c. criminalul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
ANS: C
28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologică se referă în principal la:
a. aspectele parapsihologice ale procesului de criminogeneza
b. aspectele psihologice ale procesului de criminalitate
c. aspectele psihologice ale procesului de criminogeneza
ANS: C
29. Cu ce tipuri a început studiul metoda tipologică?
a. tipuri psihologice si a continuat cu tipuri sociologice("tipul agresiv","tipul pervers","tipul pasional"etc.)
ANS: A
30. Ce metodă specială de investigare a criminologiei se referă la studiul monografic a unui tip de criminal, a unui tip de infracţiune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.?
a. metoda monografica.
b. metoda stereografica
c. metoda multigrafica
ANS: A
31. În ce societate au apărut primele preocupări pentru cunoasterea fenomeniului criminalităţii?
a. in antichitate
b. in societatea feudala
c. in societatea burgheza
ANS: B
32. Cine a fost primul gânditor umanist care a protestat împotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei corporale
a. Thomas Morus (1478- 1535)
b. Louis de Montesquieu
c. Ioan Tanoviceanu
ANS: A
33. În ce perioadă a scris Louis de Montesquieu, „Despre spiritul legilor”?
a. 1847
b. 1748
c. 1784
ANS: B
34. Cine a fost creatorul criminologiei „intuitive”?
a. Louis de Montesquieu
b. Thomas Morus
c. Matei Basarab
ANS: A
35. Cine a fost autorul monografiei intitulată „Despre delicte si pedepse”?
a. Matei Basarab
b. Thomas Morus
c. Cesare Beccaria, la 1764
ANS: C
36. Ce a incriminat Matei Basarab în lucrarea sa „Îndreptarea legii”?
a. mituirea,furtul si crima .
b.proxenetismul si prostitutia
c. legea comerciala
ANS: A
37. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei românesti?
a. Ioan Tanoviceanu
b. Matei Basarab
c. Ioan Tanoviceanu
ANS: A
38. Ce autor român a afirmat în scrierile sale că „ambiţia nemăsurată naste păcatul crimei”?
a. Ioan Tanoviceanu
b. Matei Basarab
c. Miron Costin
ANS: C
39. În ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste?
a. dialectica criminala
b. criminalitatea in socialism
c. socialismul criminal
ANS: A
40. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat într-una din lucrările sale că „nu sărăcia generează criminalitatea ci discrepanţa dintre posibilităţile materiale si aspiraţiile oamenilor”?
a. Lambert Adolphe Quetelet
b. Al. Lacassagne
c. . Gabriel Tarde
ANS: A
41. În ce contest Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul „societăţile au criminali pe care îi merită”?
a. au pus accent pe factorii sociabili in stabilirea metodologiei criminale
b. nu au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale
c. au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.
ANS: C
42. Cine au fost cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai scolii socialiste care au afirmat că înaintarea pe calea comunismului va duce în mod indubitabil la dispariţia fenomenului criminal?
a. KARL MARX
b. F.ENGELS
c. amandoi
ANS: C
43. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat că o cauză a criminalităţii o constituie:
a. imitatia
b. lipsa educatiei
c. saracia
ANS: A
44. Cine a considerat crima ca fiind un „fenomen de normalitate socială” si al cărui scoli a aparţinut?
a. scoala psihologica – Emile Ddurkheim
b. scoala sociologica- Lambert Adolphe Quetelet
c. Scoala sociologică - Emile Durkheim
ANS: C
45. Una din premisele apariţiei „scolii pozitiviste” a fost cercetarea în domeniul frenologiei făcută de medicul:
a. Emile Durkheim
b. Franz Joseph Gall
c. Lambert Adolphe Quetelet
ANS: B
46. Cine a fost autorul lucrării „Tratat privind degenerescenŃele fizice intelectuale si morale ale speciei umane” care a făcut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crimă?
a. Benedict August Morel
b. Lambert Adolphe Quetelet
c. Franz Joseph Gall
ANS: A
47. Din ce scoală au făcut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri?
a. Şcoala pozitivistă italiană (antropologică)
b. Şcoala pozitivistă spaniola(antropologică)
c. Şcoala negativistă italiană (antropologică)
ANS: A
48. Ce lucrare l-a făcut celebru pe C. Lombroso?
a. criminalul si omul
b.omul si delicventul
c. L’Uomo delinquente (“Omul Criminal”)
ANS: C
49. Cesare Lombroso a fost:
a. reprezentantul: scolii clasice , Medic militar şi criminolog italian.
b. Intemeietorul şcolii antropologice a dreptului, director al unui azil de alineati mintal, profesor de medicina legala la Torino
c. ambele
ANS: C
50. După părerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au două sentimente constante invariabile si anume:
a. În categoria sentimentelor altruiste există doua constante : « mila şi probitatea »(cinstea)
b. În categoria sentimentelor de ura există doua constante : « mila şi probitatea »(cinstea)
c. În categoria sentimentelor altruiste există doua constante : « mila şi dispretul »(cinstea)
ANS: A
51. Cine din cercetătorii scolii pozitiviste italiene a introdus în gândirea criminologică noţiunea de „periculozitatea infractorului”?
a. Cesare Lombroso
b. E. Ferri
c. Raffaele Garofalo
ANS: C
52. Ce a luat în considerare E. Ferri când a clasificat criminalii în criminali nebuni, născuţi, obisnuiţi, de ocazie, din pasiune?
a. Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic )
b. Teoria normalităţii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic )
c. Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale (neluand in considerare factorul factorul psihic )
ANS: A
53. Ce curent a susţinut teoria conform căreia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf, atletomorf, displastic) au înclinare mai puternică spre comiterea unor infracţiuni cu un anumit specific?
a. curentul bio-tipologic
b. curentul morphologic
c. curentul biologic
ANS: A
54. Ce înclinaţii au criminalii de tip leptomorf (astenic) întâlniţi în clasificarea curentului bio-ecologic?
a. au inclinatii spre criminalitatea matrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
c. au inclinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
ANS: C
55. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris în curentul bio-tipologic?
a. este reprezentat de indivizi corpolenti, scunzi, cu extremitati scurte, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi – cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii)
b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
c. este reprezentat de indivizi slabi, inalti, cu extremitati lungi, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi – cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii)
ANS: A
56. Curentul inadaptării bio-psihice a fost reprezentat de:
a. criminologul suedez Olof Kinberg în lucrarea “Probleme fundamentale ale criminologiei”.
b. criminologul suedez Deso Kisinberg în lucrarea “Probleme fundamentale ale criminologiei”.
c. criminologul suedez Afon Kindiberg în lucrarea “Probleme fundamentale ale criminologiei”.
ANS: A
57. Care au fost cele două elemente principale avute în vederea analizei biopsihice?
a. atomul constitutional si functia virala
b. Nucleul constitutional si Funcţia morală
c. miezul constitutiei si logaritmul moral
d.
ANS: B
58. Referitor la funcţia morală O. Kinberg considera că este compusă din:
a. elemente emotionale si elemente cogenitive
b. elemente emoţionale şi elemente cognitive.
c. elemente semiemoţionale şi elemente cognitive
ANS: B
59. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio?
a. Teoria sau curentul constituţiei criminale
b. Teoria sau curentul constituţiei criminologice
c. Teoria sau curentul constituţiei criminogene
ANS : A
60. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio?
a. « Tratat de antropologie criminală » a fost publicat prima oară in 1945.
b. . « Tratat de criminologie antropologica » a fost publicat prima oară in 1945.
c. . « Tratat de antropologie crimogena » a fost publicat prima oară in 1945.
ANS : A
61. Studiul microscopic a nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care condiţionează sexul genetic al:
a. barbatului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
b. femeii ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
c. omului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
ANS: C
62. Cariotipul uman presupune prezenţa a:
a. 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi, din care 22 reprezinta “soma” (partea nereproductivă), iar o pereche reprezintă germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuită din cromozomi sexuali
b. . 48 de cromozomi dispusi in 24 de perechi, din care 23 reprezinta “soma” (partea nereproductivă), iar o pereche reprezintă germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuită din cromozomi sexuali
c. . 44 de cromozomi dispusi in 22 de perechi, din care 21 reprezinta “soma” (partea nereproductivă), iar o pereche reprezintă germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuită din cromozomi sexuali
ANS: A
63. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare în domeniul genetic a permis investigarea unor noi zone în domeniul:
a. biologiei genetice
b. crimei genetice
c. biologiei criminale
ANS: C
64. Sexul genetic este condiţionat de prezenţa sau absenţa unui cromozom particular care este notat cu litera:
a. cu litera « y »
b. cu litera{{x}}
c. cu litera {z}
ANS: A
65. Formula cariotipului normal masculin este:
a. Km = 46xx
b. Km = 46xy.
c. Km = 46yy.
ANS: B
66. Formula cariotipului normal feminin este:
a. Kf = 46xy
b. Kf = 46xx
c. Kf = 46yx
ANS: B
67. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la:
a. la delincvenţi
b. la femei
c. la homosexuali
ANS: A
68. O primă anomalie descoperită este existenţa suplimentară a unui cromozom de tipul:
a. existenta suplimentară a unui cromozom de tipul ,,y’’ (anomalie denumită sindromul Klinefelter)
b. existenta suplimentară a unui cromozom de tipul ,,xx’’ (anomalie denumită sindromul Klinefelter)
c. existenta suplimentară a unui cromozom de tipul ,,x’’ (anomalie denumită sindromul Klinefelter)
ANS: C
69. Subiecţii care prezintă cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendinţă spre criminalitate de tip):
a. infractional (talharii, violuri)
b. infractional (mita, santaj)
c. de tip sexual constand in homosexualitate, pedofilie, exhibitionism, furturi.
ANS: C
70. Criminalitatea de tip sexual are subiecţi cu modificări cum ar fi:
a. caracter pasiv, timiditatea,
b. ambele
c. depresia, deseori tulburari mentale
ANS: B
71. Existenţa suplimentară a unui cromozom de tipul „x” este denumit:
a. anomalie denumită sindromul Klinefelter
b. anomalie denumită sindromul Klaussfelter
c. anomalie denumită sindromul Kligelter
ANS: A
72. Anomalia cromozomului în plus de tip „y” face ca subiecţii din această categorie în plan morfologic să prezinte aparenţă:
a. masculine, frecvent inalti peste 1,80 m, cu anomalii in configuratia urechilor, calvitie, miopie, etc.
b. masculine, frecvent inalti peste 1,90 m, cu anomalii in configuratia buzelor, calvitie, miopie, etc.
c. masculine, frecvent inalti peste 2,00 m, cu anomalii in configuratia urechilor, roscati, miopie, etc.
ANS: A
73. Surplusul de cromozomi „y”este denumit :
a. cromozomul sexului
b. cromozomul inteligentei
c.Cromozomul crimei.
ANS: C
74. Procentul de femei infractoare cu cariotipul „46x0” este:
a. nesemnificativ
b. mare
c. imens
ANS: A
75. Anomaliile abordate de teoria genetică pot exista si la:
a. indivizi perfect anormali prin inteligenta si comportament
b. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament.
c. indivizi perfect normali prin sanatate si comportament
ANS: B
76. Cui aparţine teoria asociaţiilor diferenţiate:
a. criminologului american Edward Northerland
b. criminologului american Edwin Sutherland
c. criminologului britanic Edwin Sutherland
ANS : B
77. Ce teorie criminologică a concluzionat că indivizii devin criminali sau nu în raport de grupurile la care ei aderă sau se asociază?
a. Teoria asociatiilor diferentiate
b. teorema asociatiilor diferentiale
c. teoria asocitiilor diferite
ANS: A
78. Cui apartine teoria conflictelor de culturi?
a. criminologului american Edwin Sutherland
b. criminologului american Robert K. Merton
c. criminologului american Thorsten Sellin
ANS: C
79. Cum s-a numit principala lucrare scrisă de Thorsten Sellin?
a. « Conflictul cultural şi crima » - publicată prima oara in 1938
b. « Conflictul crimei şi cultura » - publicată prima oara in 1938
c. « Atractia dintre cultura şi crima » - publicată prima oara in 1938
ANS: A
80. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate să apară:
a. Există în principal trei situiaţii generatoare de conflict(a ,b si c)
b. conflictul poate să apară între două atitudini perfect morale, dar bazate pe valori diferite ( de exemplu în cazul colonizării ) ;
c. conflictul se poate situa între legi arbitrare ori legi care favorizeaza corupţia, pe de o parte, şi indivizi care se supun unor concepţii morale sănătoase, pe de alta parte ; ( de exemplu în cazul stării de ocupaţie ) ;
d. conflictul se poate ivi între legi conforme cu valorile socialmente acceptate si indivizi ce au coduri morale particulare. ( de exemplu în cazul imigranţilor )
ANS: A
81. Teoria „anomiei” face parte din:
a. lucrarea ,,Teorema sociala si structura sociala’’
b. lucrarea ,,Teoria sociala si straturile sociale’’
c. lucrarea ,,Teoria sociala si structura sociala’’
ANS: C
82. Cine a formulat teoria anomiei?
a. sociologul american Edwin Sutherland
b. sociologul american Robert K. Merton
c. sociologul american Thorsten Sellin
ANS : B
83. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius „care înseamnă”:
a. anonim
b. nimanui
c. haos, dezorganizare
ANS: C
84. Din punct de vedere sociologic „anomios” desemnează o stare a societăţii caracterizată prin:
a. lipsa de legi, de norme
b. existenta unor norme contradictorii.
c. ambele
ANS: C
85. Teoria „noua apărare socială” a adoptat unele principii importante cum ar fi:
a. cunoasterea criminalului,
b. unificarea pedepselor cu masurile de siguranta
c. ambele
ANS: C
86. Cel mai de seamă reprezentant si creator al psihanalizei a fost:
a. Sigmund Freud (1856-1939) – medic vienez
b. Sigmund Freud (1856-1939) – medic vienez
c. Sigmund Freud (1856-1939) – medic vienez
ANS: A
87. Conform teoriei freudiene forţele pulsionale fundamentale ale individului sunt:
a. erosul – instinct al vietii si dragostei
b. ambele
c. thanatos – instinct distructiv al urii si morţii
ANS: B
88. Ce concept freudian explică faptul că un infractor îsi „semnează crima”?
a. ,,complexul de inferioritate’’ (al IV-lea)
b. ,,complexul de superioritate’’ (al IV-lea)
c. ,,complexul de vinovatie’’ (al IV-lea)
ANS: C
89. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta acţionează în funcţie de:
a. mobiluri inconstiente in care ,,eul’’ este invins de ,,sine’’ care scapa si de ‘’supraeul’’
b. mobiluri inconstiente in care ,,eul’’ este invins de ,,supraeul’’ care scapa si de ‘’sine’’
c. mobiluri inconstiente in care ,,supraeul’’ este invins de ,,sine’’ care scapa si de ‘’eul’’
ANS: A
90. Criminalitatea imaginară, care transpune în vise, fantezii sau acte ratate a fost abordată în:
a. lucrarea ,, Criminalul si judecatorii sai’’ scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
b. lucrarea ,, Criminalul si avocatii sai’’ scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
c. lucrarea ,, Criminalul si calaii sai’’ scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
ANS: A
91. Cui aparţine teoria instinctelor?
a. criminologului belgian Jean Pinatel
b. criminologului belgian J. Lange
c. criminologului belgian Etienne de Greeff
ANS: C
92. Pe ce se fundamentează teoria instinctelor?
a. pe instinctologia psihomorala a delicventului
b. pe etiologia psihormonala a delicventului
c. pe etiologia psihomorala a delicventului
ANS: C
93. Potrivit teoriei instinctelor structura afectivă a individului este determinată de două grupuri fundamentale de instincte:
a. instincte de conservare si instincte de iubire
b. instinctele de apărare şi instinctele de simpatie
c. instincte de atac si instincte de ura
ANS: B
94. După părerea lui E. De Greeff trăsătura psihică fundamentală care permite trecerea individului la actul criminal este:
a. indiferenta afectiva a individului
b. indiferenta efectiva a individului
c. diferenta afectiva a individului
ANS: A
95. Cui aparţine teoria personalităţii criminale?
a. criminologului francez E. De Greeff
b. criminologului francez Jean Pinatel
c. criminologului francez J. Lange
ANS : B
96. Ce reprezintă egocentrismul în concepţia lui Jean Pinatel?
a. tendinţa individului de a raporta totul la sine insusi
b. tendinţa individului de a raporta totul la altii
c. tendinţa individului de a nu raporta totul la sine insusi
ANS: A
97. Indiferenţa afectivă conform teoriei personalităţii criminale reprezintă:
a. acea trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai
b. acea trasatura psihica afectiva prin care individul domina pe de semenii sai
c. acea trasatura psihiatrica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai
ANS: A
98. Ce scoală a concluzionat că datorită unor stigmate exterioare, este posibil să fi recunoscut un ucigas, hoţ, escroc etc.?
a. scoala lombarda
b. scoala lombrodiana
c. Scoala lombroziana
ANS: C
99. Sunt consideraţi factori individuali de criminalitate de natură ereditară:
a. ambele( b+c)
b. factori de natura biopsihologica
c. factori biologici criminogeni
ANS: A
100. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovaţi de comiterea actului criminal sunt:
a. factorii ereditatii
b. factorii psihici
c. factorii morali
ANS: A
101. Ce indivizi vizează factorii individuali de criminalitate de natură psihiatrică?
a. psihopatii juvenili
b. psihopatii criminologi
c. ,,psihopatii delicventi’’ care imbraca urmatoarele forme: - tulburari mintale de durata
- maladiile mintale evolutive
ANS: C
102. Criminologii opiniază că delicvenţa juvenilă cuprinde:
a. minorii, adolescentii
b. tinerii – inclusiv tinerii adulti
c. ambele(a+b)
ANS: C
103. În toata lumea s-a constatat că:
a. raportul este in favoarea criminalitatii masculine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat barbatul
b. raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca barbatul este mai putin criminal decat femeia
c.raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat barbatul
ANS: C
104. Dopajul este specific pentru stimularea:
a. sportivilor de mare perfomanta
b. narcomanilor
c. aurolacilor
ANS: A
105. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc:
a. familia de origine a unui criminal
b. familia de origine a unui mafiot
c. familia de origine a unui individ
ANS: C
106. Mediul ocazional tipic este reprezentat de:
a. familie
b. scoala
c. parinti
ANS: B
107. Criminalitatea neorganizată este cunoscută si sub denumirea de: (sau partial organizata)
a. ,,criminalitatea conventionala’’
b. ,,criminalitatea nonconventionala’’
c. ,,criminalitatea neconventionala’’
ANS: A
|
