|
Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala,
Anul II_Sem. I An Univ. 2008-2009
Grila Sociologia Opiniei Publice si Mass-Media
- COMPLETARILE SUNT DIN GRILE 2006-2007, INTREBARI TEST EVALUARE 2008-2009 SI ALTE GRILE CARE AVEAU MAI MULT DE 50 INTREBARI LA M/C SI APAR CU NR. CRT. 1.
- INTREBARILE CU * SI ** AU FOST POSTATE DE COLEGII NOSTRI IN GRILELE AVUTE LA EXAMEN IN TARA SI STRAINATATE.
TRUE/FALSE
1).** Atitudinile reprezinta dispozitii interne, relativ durabile, ale structurii de personalitate.Adevarat
2).* Opiniile sunt mai generale decat atitudinile. Fals
3).* Stereotipurile sunt de regula rezultatul experientei directe a indivizilor si grupurilor. Fals
4).*Atitudinea poate fi considerata ca fiind o inclinatie a individului de a actiona sau reactiona intr-un anume fel. Adevarat
5).*Atitudinea este dispozitia individuala de a actiona favorabil fata de un anumit subiect. Fals
6).* Atitudinea este dispozitia individuala de a reactiona nefavorabil fata de un anumit subiect. Fals
7). Opinie publica este orice opinie exprimata public. Fals
8).* Cu cat volumul unui esantion este mai mare, cu atat esantionul este mai reprezentativ. Fals
9).* Chestionarele de opinie se refera la fapte obiective, ce pot fi usor verificate prin alte modalitati de culegere a informatiilor. Fals
10).** Chestionarele “omnibus” sunt axate pe o singura problema, asa cum se intampla, de regula, in sondajele preelectorale. Fals
11). In societatile foarte eterogene, sondajul de opinie este o metoda potrivita pentru a investiga realitatea sociala. Fals
12). Opiniile sunt mai fluctuante decat atitudinile sociale. Adevarat #
13). In procesul de influentare a atitudinilor, opiniilor si comportamentelor prin comunicare, mesajul se construieste dupa anumite reguli, indiferent de publicul-tinta. Fals
14).* Intelegerea de catre publicul-tinta a unui mesaj persuasiv, este o conditie suficienta pentru acceptarea mesajului de catre acesta. Fals
15). Administrarea prin posta a chestionarelor in cadrul unui sondaj de opinie da cele mai bune rezultate. Fals
16).** Administrarea fata in fata cu subiectii a chestionarelor in cadrul unui sondaj de opinie da cele mai bune rezultate. Adevarat
17). Subiectii supusi chestionarii in cadrul unui sondaj de opinie pot fi alesi aleator din orice loc in care se afla un numar suficient de mare de persoane. Fals
18). Sondajele de opinie preelectorale utilizeaza ca instrument principal chestionarul de date factuale. Fals
19). Atitudinile sociale se schimba odata cu opiniile indivizilor. Fals
20). Captarea atentiei publicului-tinta asupra mesajului persuasiv este o conditie necesara in producerea schimbarii atitudinii acestuia. Adevarat
21). Administrarea prin telefon a chestionarelor in cadrul unui sondaj de opinie conduce la rata cea mai scazuta de raspuns din partea subiectilor. Fals
22). Structura esantionului selectat pentru a fi investigat in cadrul unui sondaj de opinie nu are nici o legatura cu structura populatiei pe care esantionul o reprezinta. Fals
23/ 1). In realizarea unui sondaj de opinie publica, preancheta este totuna cu pretestarea instrumentelor de cercetare. Fals
24/ 2). In cercetarea sociologica empirica, singura conditie pentru ca o ipoteza sa fie valida, este ca ea sa fie verificabila. Fals
25/ 3). Procesele de comunicare sunt specifice exclusive omului. Fals
26/ 4). Propaganda este neutra din punct de vedere valoric. Fals
27/ 5). Efectele persuasiunii sunt dependente exclusiv de factorii personali ai audientei. Fals
28/ 6). Propaganda poate sa slujeasca atat interesele comunicatorului cat si ale receptorului Fals
29/ 7). În cazul comunicării de masă, receptorul si destinatarul sunt unul si acelasi. Fals
30/ 8). În cazul comunicării interpersonale, sursa si emitătorul sunt unul si acelasi. Fals
31/ 9). Audienta constituie un ansamblu structurat de indivizi care receptează mesajele media, ansamblu echivalent masei. Fals
32/ 10). Audienta constituie un ansamblu structurat de indivizi care receptează mesajele media, ansamblu echivalent publicului. Fals
33/ 11). Indicatorii de audientă sunt aceiasi pentru toate tipurile de media. Fals
MULTIPLE CHOICE
1). Definirea opiniei publice de-a lungul istoriei
a. a variat semnificativ
b. a ramas neschimbata
2).* Opiniile sunt determinate
a. exclusiv psihologic
b. exclusiv social
c. atat psihologic cat si social
3).* La nivel individual, opinia reprezinta
a. o evaluare
b. o informatie
c. o trasatura de character
4). Opinia publica se formeaza esentialmente
a. in cadrul masei
b. in cadrul multimii
c. in cadrul publicului
5). Masa se defineste in mod fundamental prin
a. impartasirea acelorasi emotii de catre membri
b. izolarea interpersonala a membrilor
6). Masa reprezinta o grupare
a. omogena
b. eterogena
7). Indivizii avand in comun preocuparea pentru un eveniment national intens mediatizat sunt membrii aceleiasi
a. mase
b. multimi
8). Publicul a fost definit ca grup ai carui membri sunt caracterizati esentialmente prin urmatoarele elemente:
a. sunt confruntati cu teme controversate
b. sunt divizati in abordarea acestor teme
c. au aceleasi valori
d. sunt angajati in discutii pe aceste teme
e. sunt martorii unor evenimente mass-media
a. a+b+d
b. a+b+c
c. b+c
d. a+c
9). In cadrul carui tip de grup, indivizii sunt capabili nu doar sa recepteze opinii, ci si sa emita opinii?
a. masa
b. public
10).* Schimbarea atitudinala poate aparea
a. ca raspuns la influenta sociala
b. numai printr-o decizie a individului
11).* Teoria atribuirii a evidentiat tendinta oamenilor de a atribui comportamentul negativ al celorlalti
a. unor aspecte contextuale
b. unor elemente de personalitate
12).* Functiile individuale ale stereotipurilor sunt:
a.cognitiva
b.afectiva
c. evaluativa/valorica
d. maginativa
a. a+c
b. a+d
c. b+d
13).* Functiile sociale ale stereotipurilor sunt:
a. cauzalitatea sociala
b. justificarea sociala
c. evaluarea sociala
d. diferentierea sociala
a. a+b+c+d
b. a+b+d
c. b+c+d
14). Sondajul de opinie presupune aplicarea unor tehnici de investigare
a. pe intreaga populatie vizata
b. pe un esantion reprezentativ pentru populatia vizata
c. pe un grup mai mare de prieteni si cunostinte
15). Studiul pe un esantion reprezentativ conduce la aceleasi rezultate ca si studiul intregii populatii?
a. Da
b. Nu
c. Da, dar cu o eroare calculata
16). Opiniile se constituie prin interactiunea
a. de la persoana la persoana
b. de la persoana la grup
c. intre grupuri
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
17).* Opiniile individuale depind
a. de personalitatea indivizilor
b. de contextual social in care se constituie
c. de ambele elemente mentionate
18).* Opinia publica reprezinta
a. suma opiniilor individuale
b. opiniile elitelor
c. opiniile majoritatii cetatenilor
a. b+c
b. a+c
c. a+b+c
19).* Opinia publica este un proces
a. individual
b. supraindividual
c. interindividual
20).* Cunoasterea atitudinii individului fata de un anumit subiect permite anticiparea conduitei probabile a individului in raport cu subiectul dat
a. pentru moment
b. pentru o durata mai mare de timp
21). Atitudinea se manifesta in opinii si comportamente in mod
a. direct
b. probabilistic
22). O persoana poate apartine simultan
a. unui singur public
b. mai multor publicuri
23). O persoana poate apartine simultan
a. mai multor multimi
b. mai multor publicuri
24). Publicul este format din indivizi
a. dispersati
b. reuniti intr-un spatiu comun
25). Opinia publica este
a. divizata
b. unanima
26).* Prejudecatile pot caracteriza
a. numai indivizii
b. numai grupurile
c. atat indivizii cat si grupurile
27). Stereotipurile se pot manifesta
a. numai in raport cu propriul grup
b. numai in raport cu celelalte grupuri
c. atat in raport cu propriul grup cat si in raport cu celelalte grupuri
28). Cu cat informatia oficiala asupra unui subiect este mai saraca, cu atat propagarea zvonurilor asupra acelui subiect
a. se intensifica
b. se reduce
29).* Cultura de masa este
a. cultura maselor
b. cultura produsa si difuzata prin mass-media
30).** Semnificatia unui mesaj intr-un act de comunicare este determinata de
a. comunicator
b. receptor
c. contextul receptarii
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
31). Un individ confruntat cu un mesaj care contrazice ansamblul sistemului sau de opinii se afla intr-o situatie de
a. comunicare paradoxala
b. disonanta cognitiva
32). Sondajul de opinie este o metoda potrivita in special pentru a surprinde:
a. starea de moment a opiniei publice
b. schimbarea opiniei publice
33). In proiectarea unui chestionar utilizat in cercetarea sociologica, logica este importanta:
a. in formularea intrebarilor
b. in stabilirea succesiunii intrebarilor
a. a+b
b. b
c. a
34). In proiectarea unui chestionar, se recomanda ca intrebarile inchise, care nu trebuie sa suprasolicite gandirea, memoria sau imaginatia subiectilor, sa fie plasate:
a. la inceputul chestionarului
b. spre sfarsitul chestionarului
35). In proiectarea unui chestionar, intrebarile referitoare la credintele religioase sau la convingerile politice se recomanda sa fie plasate:
a. la inceputul chestionarului
b. spre sfarsitul chestionarului
36).* Potrivit teoriei “spiralei tacerii”, indivizii decid sa-si exprime opiniile daca ei considera ca acestea sunt
a. in acord cu opiniile majoritatii celor din jur
b. in dezacord cu opiniile majoritatii celor din jur
37). Opinia publica se formeaza pe subiecte in legatura cu care
a. exista controversa
b. exista consens
38). Sursele principale ale atitudinilor sunt:
a. experienta personala
b. mass-media
c. influenta sociala
a. a+c
b. a+b
39). Atitudinile sociale ale indivizilor
a. raman neschimbate pe parcursul vietii acestora
b. sunt supuse schimbarii
40). Stereotipurile sunt
a. intotdeauna negative
b. atat negative cat si pozitive
c. intotdeauna pozitive
41). Sondajul de opinie pe un esantion reprezentativ pentru o populatie furnizeaza informatii valabile pentru
a. segmentul de populatie cuprins in esantion
b. populatia pentru care esantionul extras este reprezentativ
c. societatea in ansamblu
42). Opinia este un fenomen de natura
a. sociala
b. psihologica
c. psihosociologica
43).* Opiniile individuale sunt influentate de
a. cunostinte
b. valori
c. norme sociale
a. a+c
b. a+b+c
c. b+c
44). O persoana poate face parte in acelasi timp din mai multe
a. mase
b. multimi
c. publicuri
45). Relatia dintre opinii si atitudini este urmatoarea:
A. opiniile sunt componente ale atitudinii sociale
B. opiniile sunt manifestari ale atitudinii sociale
C. atitudinile sunt componente ale opiniilor
D. atitudinile sunt manifestari ale opiniilor
a. A
b. B
c. C
d. D
46). Stereotipurile se manifesta in raport cu
A. grupurile
B. indivizii luati ca persoane singulare
C. indivizii ca membri ai grupurilor
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
47). In procesul de schimbare atitudinala prin comunicare, atragerea atentiei receptorului depinde de:
A. familiaritatea sursei cu receptorul
B. similaritatea sursei cu receptorul
C. prezenta personala a receptorului
a. A
b. B
c. C
d. A+B+C
48). Teoria atribuirii a evidentiat tendinta oamenilor de a atribui comportamentul pozitiv al membrilor in-grupului
a. unor aspecte contextuale
b. unor calitati personale ale acestora
49). Masa este formata din indivizi
A. dispersati
B. reuniti intr-un spatiu comun
a. A
b. B
50). Multimea este formata din indivizi
A. dispersati
B. reuniti intr-un spatiu comun
a. A
b. B
51/ 1). Proximitatea fizica a emitatorului cu receptorul este specifica
1. comunicarii directe
2. comunicarii indirecte
3. comunicarii multiple
52/ 2). Potrivit paradigmei comunicarii de masa apartinând lui M. McLuhan, în istorie s-au succedat trei tipuri fundamentale de cultura, care sunt:
a. cultura orala
b. cultura vizuala
c. cultura de masa
d. cultura electronica
e. cultura mecanica
1. a + b + c
2. a + b + d
3. a + c + e
4. b + d
53/ 3). Elementele care tin de mimica si gesturi au un rol foarte important in:
1. comunicarea intrapersonala
2. comunicarea interpersonala
3. comunicarea de masa
54/ 4). Orice proces prin care o sursa influenteaza un destinatar prin utilizarea unor semnale transmise printr-un canal defineste:
1. comunicarea in general
2. comunicarea in organizatii
3. comunicarea de masa
55/ 5). In cazul comunicarii de masa, sursa poate fi:
a. o organizatie de comunicare
b. o persoana institutionalizata
c. o persoana particulara
1. a + b
2. b + c
3 a + c
56/ 6). Feedback-ul direct si continuu este specific:
1. comunicarii fata in fata
2. comunicarii de masa
57/ 7). Comunicarea de masa este caracterizata printr-un feedback:
1. continuu
2. spontan
3. intarziat
58/ 8). Propaganda alba provine dintr-o sursa pe care audienta o poate identifica in mod
1. corect
2. incorect
59/ 9). Dezinformarea este de obicei considerata:
1. propaganda alba
2. propaganda neagra
3. propaganda gri
60/ 10). In cazul persuasiunii, prin expunerea audientei la mesaje, se urmareste schimbarea:
a. opiniilor
b. comportamentelor
c. atitudinilor
1. a + b
2. b + c
3. a + b + c
61/ 11). Persuasiunea este bazata pe o activitate de influentare care conduce la:
1. adoptarea voluntara de catre publicul-tinta a schimbarii asteptate de comunicator
2. impunerea de catre comunicator a unei optiuni, publicului-tinta
62/ 12). Procesul de comunicare in care informatia este folosita pentru a explica sau instrui, se considera a fi:
1. persuasiune
2. comunicare informativa
3. publicitate
63/ 13). Caracterul “clandestin” al demersului de influenta este specific:
1. manipularii
2. persuasiunii
3. comunicarii informative
64/ 14). Audienta comunicarii de masa este
a. dispersata
b. omogena
c. bine delimitata
d. neomogena
1. a + b + c
2. a + d
3. b + c
65/ 15). Comunicarea de masa este caracterizata prin:
a. caracterul public
b. caracterul unidirectional
c. caracter direct, nemediat
d. feed-back-ul imediat
1. a + b
2. a + c
3. b + d
66/ 16). Procesul de comunicare în care identitatea sursei este de regula ascunsa este
1. publicitatea
2. propaganda
3. manipularea
67/ 17). Potrivit teoriei functionaliste, functiile mass-media pot fi
a. manifeste
b. valorice
c. latente
d. cognitive
1. a + c
2. b + c
3. a + d
68/ 18). Multimea si comportamentul ei specific sunt rezultatul a trei factori principali:
a. anonimatul membrilor
b. contagiunea de idei si sentimente
c. sugestibilitatea
69/ 19). In procesul de schimbare a atitudinilor prin comunicarea persuasive, conform modelului Hovland-Janis-Kelley, au importanta trei variabile:
a. atentia
b. intelegerea
c. acceptarea
70/ 20). Mentionati trei dintre elementele structurale ale comunicarii de masa:
a. sursa
b. canalul
c. receptorul
71/ 21). Asimetria dintre actorii procesului de comunicare este specifică:
a. comunicării interpersonale
b. comunicării intrapersonale
c. comunicării de masă
72/ 22). Caracterul public al comunicării este specific:
a. comunicării interpersonale
b. comunicării de masă
c. comunicării intrapersonale
73/ 23). Caracterul unidirectional al comunicării este specific:
a. comunicării de grup
b. comunicării de masă
c. comunicării organizationale
74/ 24). Cel mai cunoscut model explicativ al comunicării, modelul celor cinci factori, apartine lui:
a. Robert Merton
b. Harold Lasswell
c. Walter Lippmann
75/ 25). Perspectiva conform căreia comunicarea este un proces în care receptorii caută satisfactii, gratificatii, este specifică:
a. scolii critice
b. Clubului de la Chicago
c. paradigmei functionaliste
76/ 26). Conform paradigmei functionaliste, unele elemente ale sistemelor nu contribuie la satisfacerea exigentelor functionale ale sistemelor, ba dimpotrivă. Acestea sunt numite:
a. substitute functionale
b. distorsiuni
c. perturbatii
d. elemente disfunctionale
77/ 27). Potrivit “paradigmei efectelor limitate”, influenta mass-media asupra receptorilor este:
a. imediată
b. mediată
c. directă
d. nemediată
78/ 28). Potrivit “paradigmei efectelor puternice”, influenta mass-media asupra receptorilor este:
a. directă
b. imediată
c. mediată
d. nemediată
a. c+d
b. a+b+d ??!!
c. b+c+d
d. a+b+c+d
79/ 29). Imaginea unui receptor pasiv, izolat si vulnerabil în fata mesajelor media este specifică:
a. paradigmei efectelor puternice
b. paradigmei efectelor limitate
c. paradigmei functionaliste
80/ 30). Studiile de audientă furnizează un feed-back
a. indirect
b. direct
c. imediat
d. întârziat
a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+d
d. c+d
81/ 31). Studiile de audientă îsi propun să măsoare
a. contextul expunerii receptorilor la mass-media
b. durata expunerii receptorilor la mass-media
c. efectele expunerii receptorilor la mass-media
d. motivatia expunerii receptorilor la mass-media
a. c+d
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. a+b+d
82/ 32). Audienta se măsoară
a. exhaustiv
b. prin sondaj
83/ 33). Termenul “comunicare” semnifica, la începuturile utilizării lui,
a. “a pune în relaţie”
b. “a împărtăsi”
c. “a avea în comun”
a. a+b
b.a+b+c
c. b+c
84/ 34). Comunicarea înseamnă în general transmiterea de informaţii
a. de la o persoană la alta
b. de la un grup la altul
a. b
b. a
c. a+b
85/ 35). Procesul de codificare a mesajului are loc la nivelul
a. emiţătorului
b. receptorului
86/ 36). Conceptul de feed-back se referă la orice formă prin care se obţin informaţii despre
a. transmiterea mesajului
b. receptarea mesajului
87/ 37). În cadrul modelului informational, noţiunea de „semnificaţie” este:
a. secundară
b. principală
c. inexistente
88/ 38). Mesajul capătă funcţia de reprezentare simbolică a realităţii în cadrul modelelor
a. informaţionale
b. lingvistice
c. cibernetice
d. psihologice
89/ 39). În cadrul modelelor semiotice, noţiunea esenţială este aceea de:
a. mesaj
b. percepŃie
c. semn
d. cod
90/ 40). Interacţiunea personală între comunicator si receptor este specifică:
a. comunicării de grup
b. comunicării indirecte
c. comunicării nonverbale
d. comunicării directe
91/ 41). Comunicarea indirectă presupune actori separaţi, uniţi prin:
a. tehnici primare de transmitere a informaţiilor
b. tehnici secundare de transmitere a informaţiilor
c. tehnici terţiare de transmitere a informaţiilor
92/ 42). Comunicarea de grup poate fi:
a. numai directă
b. numai indirectă
c. atât directă cât si indirectă ????????
a. b
b. c
c. a ???????????
93/ 43). Care dintre următoarele elemente structurale ale comunicării de masă face parte dintr-un grup caracterizat de un grad înalt de control si coeziune?
a. sursa
b. destinatarul
94/ 44). Principiul conform căruia mesajele actionează numai în măsura în care destinatarul lor le caută, este specific:
a. paradigmei funcţionaliste
b. modelului celor cinci factori
c. teoriei spiralei tăcerii.
|
