|
1
LLR_2_LC_1
LITERATURA COMPARATA 1
TRUE/FALSE
1.
Romanul Trandafirului este structurat pe 27 de povestiri (branches)?
2.
Ciclul epic homerid este creat de Homer?
3.
Romanul renascentist creeazã capodopere înnoitoare ale genului, tocmai pentru cã
nu este considerat o specie înaltã, codificatã.
MULTIPLE CHOICE
1.
Identificati functia care nu apartine miturilor, dintre urmãtoarele variante:
a. magic – ritualicã
b. alegoric – interpretativã si simbolic – reprezentativã
c. cognitiv – informativã
2.
În viziunea lui M. Eliade, mitul este:
a. constructie imaginarã
b. expresie a fantazãrii literare
c. istorie sacrã
3.
În functie de tematicã si de dominanta functionalã, se disting:
a. mituri de origine / fondatoare si mituri eroice
b. mituri istorice si mituri legendare
c. mituri psihologice si mituri evocatoare
4.
Mituri de origine sunt:
a. miturile reînvierii zeilor
b. miturile legate de geneza universului
c. miturile teogonice
2
5.
Miturile de origine sunt:
a. miturile lui Baal, Osiris, Demeter si Persefona, Iisus
b. Enuma-Elis, Imn creatiunii; Geneza biblicã
c. Teogonia lui Hesiod, Metamorfozele lui Ovidiu
6. Mituri de eroice sunt:
a. miturile lui Rig-Veda, Tsini-Yuan
b. Poemul lui Ghilgames, Eneida, Argonauticele
c. miturile lui Baal, Osiris, Demeter si Persefona
7. Prometeu este o reprezentare simbolicã a:
a. emotivitãtii si pasiunii
b. frumusetii si suavitãtii
c. fortei fizice si spirituale
8. Aparitia textului scris în Orient este determinatã de:
a. nevoia de fictiune literarã
b. diversificarea în statul autoritar a ocupatiilor
c. nevoia de comentare a istoriei
9. Prima formã de literaturã a fost:
a. utilitarã
b. nonutilitarã
c. esteticã
10. Literatura nonutilitarã apare ca urmare a:
a. generalizãrii scrierii
b. nevoii de informatie
c. consemnãrii în scris a mesajelor cu functie dominantã de divertisment
11. În spatiul egiptean, primele valente estetice apar în textele scrise:
a. narative de fictiune (povestiri)
b. istorice si (auto)biografice (inscriptii si papirusuri)
c. mituri (antologii)
3
12. Receptorul literaturii egiptene este reprezentat de:
a. nobili, doamne cultivate, scribi
b. lectori, mestesugari, faraoni
c. artisti, monarhi, tãmãduitori
13. Proza scurtã egipteanã
a. este ruptã de experienta mesopotamianã
b. anticipeazã specii greco-latine
c. nu influenteazã literatura greco-latinã ulterioarã
14. Poemul lui Ghilgames:
a. prefigureazã eposul greco-latin, prin viziune, structurã si tipologia personajelor
b. continuã proza egipteanã
c. nu are relatii cu epicul ulterior
15. Ciclul epic grec originar:
a. este reprezentat de Iliada si de Odiseea
b. cuprinde ciclurile: mitologic, atreu, teban
c. cuprinde ciclurile: mitologic, teban, troian
16. În spatiul latin:
a. nu se scriu epopei
b. se scriu epopei fãrã relatie cu lumea greacã
c. se scriu epopei pe model grecesc
17. Problema homericã:
a. abordeazã temele existentei si originii lui Homer
b. dezbate apartenenta lui Homer la lumea greceascã
c. constã în controverse privind influenta epopeilor asupra literaturii ulterioare
18. Iliada poate fi consideratã:
a. poemul erosului ideal
b. poemul fortei fizice si morale
c. poemul eroilor civilizatori
4
19. Odiseea este epopeea:
a. ulterioarã Iliadei si creatã de un alt autor
b. ulterioarã Iliadei, opera de maturitate a lui Homer
c. ulterioarã Iliadei si cu autor necunoscut
20. Protagonistul Odiseei:
a. este Odiseu (Ulise) si simbolizeazã forta spiritualã a întelepciunii
b. este Odiseu (Ulise) si simbolizeazã forta fizicã
c. este Odiseu (Ulise) si simbolizeazã eroul civilizator
21. Eposul latin:
a. copiazã modelul grec
b. individualizeazã canonul grec ca expresie a nationalului si a politicului
c. nu are nicio relatie esteticã si de viziune cu eposul grec
22. Epopeile sanscrite sunt:
a. creatii târzii si independente ale spiritului latin
b. creatii de continuitate fatã de modelul greco-latin
c. creatii de sintezã între spiritul greco-latin si cel oriental, de traditie
mesopotamianã si egipteanã
23. Mesajul Ramayanei si al Mahbharatei se înscrie pe coordonatele viziunii:
a. budiste
b. crestine
c. mozaice
24. Precizati care dintre seriile de opere de mai jos au fost considerate structuri de origine a
romanului:
a. epopeea, schita, povestea
b. preromanul elenistic, epopeea, mitul
c. nuvela, preromanul elenistic, epopeea
25. Indicati ce zone sunt considerate originare pentru roman:
a. Europa, America Latinã, Asia
b. Orient, Grecia, Occident
c. Orient, Occident, Roma Anticã
5
26. Preromanele grecesti sunt prefigurate de:
a. epicul scurt grecesc
b. epicul latin
c. epicul oriental
27. Diversitatea tematicã a romanelor este specificã prozei:
a. sentimentale, de aventuri, de cãlãtorie
b. didactice, de cãlãtorie, eseului filozofic
c. psihologice, de actiune, fantastice
28. Esopia, Efesiaca, Romanul celor sapte întelepti sunt:
a. romane latine
b. preromane grecesti
c. romane grecesti
29. Prezenta autorului în textul dramatic se manifestã prin:
a. indicatii scenice
b. personaje simbolice / raisonneuri
c. 1. si 2.
30. Distinctiile dintre miturile fondatoare si cele de origine se manifestã la nivelul:
a. functiilor
b. viziunii si reprezentãrii
c. 1. si 2.
31. Povestirile egiptene sunt expresia unui realism:
a. alegoric
b. magic
c. simbolic
32. Functiile naratiunii egiptene sunt dominant:
a. cognitive
b. etice
c. estetice
6
33. Curentele culturale se manifestã începând:
a. din antichitate
b. din secolul al XIX-lea
c. din Renastere
34. Umanismul modern este un curent cultural
a. european
b. latin
c. italian
35. Iluminismul adoptã ca esteticã:
a. barocul
b. clasicismul
c. clasicismul cu deschideri (pre)romantice
36. Scriitorul îsi dobândeste un statut social:
a. în Renastere
b. în Clasicism
c. în Iluminism
37. Romanul modern îsi are originile în:
a. romanul greco-latin
b. narativitatea medievalã si renascentistã
c. creatia (pre)modernã
38. Relatia romanului cu epopeea este:
a. de diferentiere
b. de identificare
c. de rupturã totalã
39. Precizati care dintre seriile de opere de mai jos au fost considerate structuri de origine a
romanului:
a. epopeea, schita, povestea
b. preromanul elenistic, epopeea, mitul
c. nuvela, preromanul elenistic, epopeea
7
40. Indicati ce zone sunt originare pentru roman:
a. Europa, America Latinã, Asia
b. Orientul, Grecia, Occidentul
c. Orientul, Occidentul, Roma anticã
41. Preromanele grecesti sunt prefigurate de:
a. epicul scurt grecesc
b. epicul latin
c. epicul oriental
42. Diversitatea tematicã a preromanelor este specificã prozei:
a. sentimentale, picaresti, de cãlãtorie
b. didactice, de cãlãtorie, eseului filozofic
c. psihologice, de actiune, fantastice
43. Dafnis si Chloe este un roman:
a. liric
b. psihologic
c. didactic
44. Esopia, Efesiaca, Romanul celor sapte întelepti sunt:
a. preromane grecesti
b. romane medievale
c. romane clasice
45. Satyricon propune:
a. eroul rãzboinic
b. eroul întelept
c. antieroul
46. Decameronul de Giovanni Boccaccio si Povestiri din Canterbury de Geoffry Chaucer:
a. nu au nicio legãturã cu aparitia romanului modern
b. anticipeazã elemente de viziune si structuri ale epicului romanesc modern
c. constituie originile certe ale romanului modern
8
47. Romanul curtenesc cuprinde:
a. romane satirice (Roman de Renart)
b. romane cavaleresti (ciclul arthurian, Tristan) si antic (Romanul Tebei)
c. romane de evocare istoricã (Romanul lui Alexandru etc.)
48. Devin cãrti populare în Europa Centralã si de Est:
a. romanele despre Carol cel Mare, Romanul lui Alexandru, romanele despre
Roland
b. romanele ciclului arthurian, Romanul lui Eneas, romanele cavaleresti despre
Roland
c. Romanul lui Alexandru, Romanul lui Eneas, Romanul Tebei
49. Prefigureazã romanescul modern:
a. Tristan si Isolda, Chrétien de Troyes, Thomas Malory
b. Parzival, Romanul lui Renart, Romanul Trandafirului
c. Romanul Tebei, Moartea lui Arthur, Erec si Enide
50. Fabliaux-urile sunt:
a. scurte naratiuni în prozã pe teme erotice
b. naratiuni în versuri pe teme morale
c. naratiuni alegorice animaliere
51. Alegoricul orãsenesc evolueazã spre:
a. anecdotic si aventurã
b. epos medieval
c. parodierea eposului medieval
52. Trandafirul din Roman de la Rose simbolizeazã:
a. frumosul
b. iubirea
c. iubita
53. Eposul orãsenesc (burghez):
a. este o replicã la literatura curteneascã
b. are o evolutie paralelã si independentã fatã de literatura nobiliarã
c. dezvoltã teme si structuri din literatura de curte
9
54. Romanul alegoric renascentist este reprezentat în principal prin:
a. Romanul lui Renart si Romanul Trandafirului
b. Tristan si ciclul rabelaisian
c. ciclul epic rabelaisian si Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha de M. de
Cervantes Saavedra
55. Termenul de manierism desemneazã:
a. maniera originalã de a scrie a unui autor
b. maniera specific nationalã de a aborda epicul romanesc
c. conventionalizarea pretentioasã / mondenã a epicului alegoric
56. Secolul al XVIII-lea circumscrie sferele tematice ale romanului modern:
a. sentimentalitatea, reflectia filozoficã, socialul si psihologicul
b. eroicul, istoricul, moral-religiosul
c. miticul, fantasticul, eticul
57. Romanele secolului al XVIII-lea anuntã noi specii ale epicului modern:
a. romanul de actiune si psihologic
b. romanul de capã si spadã si romanul social
c. romanul textualist si romanul de moravuri
58. Romanul modern este o „specie a speciilor”, deoarece:
a. este cea mai amplã specie epicã
b. este o specie epicã în prozã
c. rãspunde asteptãrilor complexe ale cititorilor privind epicul, sentimentalismul,
reflectia asupra societãtii
59. Romanul secolului al XVI-lea si al XVII-lea este:
a. manierist
b. clasic
c. preromantic
60. Manierismul presupune:
a. conventionalitate si artificialitate
b. o manierã europeanã unicã de a scrie
c. diversitatea manierelor scriitorilor de a elabora operele
10
61. Eufuismul este:
a. o expresie a manierismului francez
b. o formã a barocului italian
c. expresia epicã englezã a manierismului baroc
62. Romanul pastoral are ca model:
a. Dafnis si Chloe de Longos
b. Galateea de Miguel de Cervantes Saavedra
c. Astreea de Honoré d’Urfé
63. Pretiozitatea este:
a. un stil poetic englez pretentios
b. un stil epic italian
c. forma francezã a manierismului baroc
64. Romanul sentimental modern este:
a. moral, cu tezã implicitã; de aventuri; psihologic
b. liric-descriptiv; al pasiunii idealizante; eroic
c. moral, cu tezã; al pasiunii idealizante
65. Urmãtorii autori scriu în secolul al XVIII-lea:
a. Honoré d’Urfé, Madeleine de Scudéry, Charles Sorel
b. Mateo Alemán, H. J. Grimmelshausen, Daniel Defoe
c. Antoine François Prévost, Pierre Choderlos de Laclos, A. E. Radiscev
66. Precizati care dintre operele urmãtoare este un roman sentimental:
a. Descrierea vietii marii escroace si aventuriere Courasche
b. O cãlãtorie sentimentalã prin Franta si Italia
c. Legãturile primejdioase
67. Romanele Iulia sau Noua Heloizã, Suferintele tânãrului Werther, Paul si Virginia au în
comun:
a. tematica
b. viziunea
c. tipul de discurs
11
68. Romanul psihologic:
a. este prefigurat de romanul sentimental
b. nu are nicio legãturã cu romanul sentimental
c. se dezvoltã pe repere proprii, în acelasi timp cu romanul sentimental
69. Romanele morale cu tezã, ca dominantã esteticã:
a. asociazã socialul si psihologicul
b. ilustreazã sentimentalitatea epocii
c. exprimã teza prin epicul aventuros
70. Romanul filozofic are ca problematicã:
a. reflectia asupra conditiei umane si a societãtii
b. meditatia asupra destinului uman si a timpului
c. relatia sacrului cu profanul
71. Thomas Mallory a scris :
a. Parsifal
b. Romanele mesei rotunde
c. Moartea lui Arthur
72. Romanul renascentist reprezintã triumful estetic al…… :
a. epicului orãsenesc
b. epicului eroic
c. epicului alegoric
73. Don Quijote în literatura modernã este o primã abordare alegoricã a ……….:
a. satirei antifeudale
b. romanului de formatie
c. metaromanului parodic
74. Epopeea originarã îsi regãseste tonalitatea si structura canonicã în:
a. poemul epico-eroic medieval
b. poemul alegoric renascentist
c. poemul filozofic si patriotic baroc
12
75. Primã parodie si sintezã latinã a cliseelor grecesti este:
a. Etiopicele de Heliodor
b. Mãgarul de aur de Apuleius
c. Satyricon de Petronius
76. Guillaume de Loris si Jean de Meung sunt autorii:
a. Romanului Vulpii
b. Romanului Trandafirului
c. Romanului celor sapte întelepti
77. Precizati care dintre tipurile de epic de mai jos nu apare în antichitatea greacã:
a. epicul istoric
b. epicul de aventuri
c. epicul filozofic
d. epicul poematic
78. Primele dezbateri critice asupra societãtii si a conditiei umane apar în:
a. romanul filozofic
b. eseul romanesc
c. romanul satiric-burlesc
79. Indicati poemul patriotic din seria:
a. Paradisul pierdut
b. Mihaida
c. Tragicele
d. Ierusalimul eliberat
|
