|
METODOLOGIA CERCETARII JURIDICE ANUL 1 SEM. 2
1. Cum definiti metodologia cercetării stiintifice juridice?
- Un ansamblu de principii, de etape si faze, de metode, tehnici si instrumente de investigare si cunoastere stiitifica a
fenomenelor juridice.
2. Care este etimologia cuvântului metodologie ?
- Metodologia este un cuvânt complex, format din methodos si logos, care înseamnă „metodă” si „stiintă”, în limba greacă, iar
în traducere liberă „stiinta metodei”
3. Care este raportul dintre metodologie si metodă ?
- Pentru a servi teoria, metoda trebuie să împletească însă rigoarea cu flexibilitatea; o ghidare metodologică rigidă nu este bună. Metoda trebuie să se subordoneze fenomenului juridic, cunoaşterii esenţei lui. Dar aceasta nu înseamnă că metodologia este un produs secundar al ştiinţei; metodologia este calea ştiinţei, ansamblul de etape şi instrumente ale cunoaşterii ştiinţifice.
4. Care sunt cele trei niveluri de metode ale metodologiei cercetării stiintifice ?
- metode de maximă generalitate,specifice tuturor stiintelor;
- metode proprii unui grup de stiinte;
- metode specifice fiecărei stiinte.
5. Dati o definitie a stiintei.
- stiinta este un fenomen complex, care poate fi privită din diferite puncte de vedere (o bază a conceptiei despre lume si
natură, o formă a constiintei sociale, o componentă a culturii spirituale, o componentă a fortelor de productie) si care este
definită prin cele mai diferite formule
6. Cum sunt clasificate stiintele juridice ?
- Stiinte juridico-istorice; stiinte juridice de ramura;
7. Ce studiază stiintele juridico-istorice ?
- studiază dreptul în evoluţia lui istorică,concretă, în mod cronologic
8. Care sunt stiintele juridico –istorice ?
- Istoria generala a dreptului, Istoria dreptului românesc
9. Ce studiază stiintele juridice de ramură ?
- Normele de drept reglementează diferite categorii de relatii sociale în forme specifice
10. Care sunt ramurile dreptului în literatura juridică universală ?
- Dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul penal,
dreptul agrar, dreptul procesual penal, dreptul procesual civil. Un loc aparte îl ocupă dreptul international public si dreptul
international privat.
11. Care sunt cele patru componente ale stiintei ?
a) materialul faptic acumulat istoric;
b) ipoteze confirmate si neconfirmate;
c) rezultatele observărilor si experimentărilor concretizate sub forma abstractiilor si generalizărilor stiintifice: limbaj,
concepte si notiuni; principii, legi, teorii, axiome confirmate de practică;
d) metodologia de cercetare stiintifică sau modelul de cercetare a realitătii practice
12. Care dintre cele patru componente conferă superioritate stiintei fată de cunoasterea comună ?
- Această structură (în special prin componentele c si d) îi conferă stiintei superioritatea netă fată de cunoasterea comună.
13. Ce este cercetarea stiintifică ?
- este o activitate sistematică şi creatoare, menită să sporească volumul de cunoştinţe, inclusiv cunoştinţe despre om,
cultură, şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi aplicaţii
14. Care sunt cele două categorii ale cercetării stiintifice ?
- cercetarea stiintifică fundamentală
- cercetărea stiintifica aplicativa
15. Ce reprezintă cercetarea stiintifică fundamentală ?
- este o activitate teoretică sau experimentală fundamentală care are ca scop principal acumularea de noi cunoştinţe privind
aspectele fundamentale ale fenomenelor şi faptelor observabile, fără să aibă în vedere o aplicaţie deosebită sau specifica
16. Care este obiectul cercetării stiintifice aplicative ?
- o activitate de investigare originală în scopul acumulării de noi cunoştinţe, dar orientată, în principal, spre un scop sau un obiectiv practic specific.
17. Cum se numeste institutia care organizează stiinta românească ?
- Academia Româna
18. Din care sectie a Academiei Române fac parte stiintele juridice ?
- Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi de Sociologie
19. Numiti cinci institute de cercetări juridice ?
- Institutul Naţional de Cercetări Juridice;
- Institutul de Criminologie şi Criminalistică;
- Institutul Naţional de Expertize Judiciare;
- Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”;
- Institutul Naţional de Administraţie;
- Agenţia Naţională Antidrog.
20. Care minister are ca obiect si cercetarea stiintifică ?
- Ministerului Educaţiei şi Cercetării
21. Ce tipuri de cercetare stiintifică juridică se realizează în universităti ?
- Cercetarea stiintifică de tip fundamental si cercetarea stiintifică aplicativă
22. Dati cinci titluri de reviste cu caracter juridic !
- Revista de studii şi cercetări juridice ; • Revista de drept comercial ; • Curierul judiciar ; • Revista Dreptul ; • Pandectele romane ; • Revista de dreptul muncii ; • Revista de drept penal ; • Revista de drept public ; • Revista de criminalistică ;
• Revista de drept comunitar ; • Curentul juridic
23. Care sunt cele patru etape ale metodologiei cercetării stiintifice ?
• Problematizarea sau percepţia problemei;• Incubarea (documentarea – învăţarea);• Iluminarea (explicarea, momentul creativ);• Verificarea ipotezelor şi concluziilor
24. Cum sunt formulate cele patru etape în cercetarea juridică ?
a. alegerea temei de cercetare;
b. documentarea – învăţarea;
c. explicarea fenomenului juridic (sau cercetarea propriu-zisă), cu două subetape importante: formularea ipotezei (momentul creatorconstructiv) şi verificarea ipotezei şi a concluziilor ştiinţifice (momentul critic – valorizator);
d. redactarea şi susţinerea publică a lucrării.
25. În ce constă managementul cercetării stiintifice ?
- Etapele cercetării ştiinţifice juridice sunt şi trebuie privite nu numai drept părţi ale metodologiei de cercetare, ci şi drept
componente ale managementului activităţii de cercetare ştiinţifică. Sistemul managementului în cercetarea ştiinţifică este
alcătuit din patru subsisteme, între care: organizatoric, informaţional, decizional şi cel al metodelor şi tehnicilor
specifice de gestiune
26. Care sunt principiile si criteriile care stau la baza alegerii temei de cercetare stiintifică ?
- Principii generale de alegere a temei de cercetare:
- temele mai complexe se încredinţează, pentru elaborare, unor echipe mai mari;
- temele complexe se pot diviza în părţi distincte şi pot fi încredinţate unor echipe mai mici sau unor persoane individuale;
- cercetătorul poate şi trebuie să-şi aleagă tema care i se potriveşte ca aspiraţie, pregătire, ca şi în raport cu resursele disponibile;
- cercetătorul poate propune tema de cercetare pe care doreşte să o realizeze;
- riscul în cercetarea ştiinţifică este mai mare decât în alte activităţi; alegerea temei poate majora sau micşora acest risc.
27. Precizati criteriile alegerii temei de cercetare stiintifică !
- criterii :
• cunoştinţele cercetătorului sunt un criteriu important; o temă poate să implice un mare volum de documentare – învăţare, iar termenul de realizare a temei nu-i îngăduie să aprofundeze cunoştinţele necesare;
• o informare – documentare prealabilă este indispensabilă în vederea alegerii temei;
• înclinaţiile cercetătorului să se potrivească, într-un grad cât mai înalt, cu cerinţele, conţinutul şi natura temei de cercetare;
• să se aibă în vedere importanţa şi actualitatea teoretică şi practică a temei de cercetare;
• necesitatea încheierii la termenul stabilit;
• diminuarea riscului în cercetare, în general, şi în alegerea temei, în special, reclamă ştiinţa de a se evita atât supraestimarea, cât şi subestimarea posibilităţilor cercetătorului de documentare – informare, de analiză şi de verificare a concluziilor.
28. Ce temă de cercetare juridică te interesează în această etapă ?
-
29. Ce cuprinde schita proiectului de cercetare ?
- termenul de predare la beneficiar;
- principalele operaţiuni de documentare – învăţare;
- sursele de informare – documentare importante, greutăţi de obţinere, locul unde se află şi cum pot fi consultate;
- timpul necesar celorlalte etape ale cercetării.
30. Ce include proiectul temei ?
- etapele ulterioare de cercetare ştiinţifică;
- documentarea directă (practică): date, fapte, informaţii, factorii – cauze care determină fenomenul juridic şi formularea de
ipoteze operaţionale;
- modul de prelucrare a informaţiilor şi termenele de prelucrare;
- termenul de verificare a ipotezelor şi de fundamentare a concluziilor ştiinţifice;
- termenul de redactare a lucrării şi termenul de susţinere publică;
- operaţiunile de asistenţă, implementare şi termenele necesare;
- cheltuielile necesare fiecărei etape;
- consumul de timp necesar consultării specialiştilor în diferite etape de realizare a lucrării;
31. Ce cuprinde planul preliminar de structurare a lucrării ?
- principalele teze, idei şi concluzii;- principalele ipoteze confirmate şi neconfirmate;- modele de analiză ; -argumentaţia
teoretică şi practică; argumentaţia juridică şi social ; – politică necesară fundamentării concluziilor ştiinţifice; sursele de
informare şi modul de prelucrare;-probleme speciale neclarificate;- conturarea structurii lucrării:părţi, secţiuni, capitole,
paragrafe.
32. Care este diferenta dintre a învăta si a crea ?
- a învăţa înseamnă a repeta aceleaşi trasee, pe aceleaşi conexiuni;
- a crea înseamnă a urma alte trasee (circuite) informaţionale, alte interconexiuni
33. Care sunt conceptele pe care se întemeiază documentarea – învătarea ?
- informaţia ştiinţifică
- informarea
34. Ce este informatia stiintifică ?
- informaţia ştiinţifică este un produs specific al cercetării ştiinţifice, este o marfă sub forma unei idei care are atributele oricărei
mărfi (adică cerere, ofertă şi preţ).
35. Ce este informarea ?
- informarea este procesul de procurare a surselor care conţin informaţiile ştiinţifice necesare învăţării – documentării
36. Ce proces rezultă din împletirea informării cu documentarea propriu-zisă ?
- procesul de învăţare, de însuşire activă a tuturor informaţiilor procurate despre tema aleasă
37. Care sunt cele patru etape ale documentării stiintifice ?
1. informare asupra surselor ;2- culegerea surselor ; 3- studierea surselor ; 4- utilizarea surselor,
38. Care sunt formele documentării – învătării ?
- documentarea bibliografică (livrescă) ; - documentarea directă ; - - documentarea realizată prin consultarea specialiştilor
39. În ce constă documentarea bibliografică (livrescă) ?
- documentarea bibliografică (livrescă),este menită să asigure informarea şi cunoaşterea zestrei ştiinţifice, adică a cea ce au creat înaintaşii din toate timpurile, din ţară şi din afara ţării;
40. Care sunt cele patru feluri de surse documentare bibliografice ?
- documente primare ;- documente secundare ;- documente terţiare ;- microformate
41. Ce contin documentele primare ?
- documentele primare, conţin ideile sub formă de documente periodice sau neperiodice; (legislaţia românească, acquis-ul comunitar, jurisprudenţă);
42. În ce forme se prezintă documentele secundare ?
- documentele secundare, periodice sau neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor primare: reviste de referate; reviste de titluri; sinteze documentare; ghiduri bibliografice;
43. Ce înseamnă documente tertiare ?
- documentele terţiare, periodice şi, mai ale, neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor secundare sub formă de: bibliografii; culegeri de traduceri; sinteze de referate
44. Ce sunt microformatele ?
- microformate: benzi, discuri, imagini, programul Lex – 2000 pe Internet etc.
45. Care sunt cele patru etape ale documentării bibliografice ?
- etapa de informare ;- etapa de culegere ;- etapa studierii ;- calitatea datelor
46. Ce înseamnă documentarea directă ?
- documentarea directă, menită să asigure informarea şi cunoaşterea fenomenului practic din zilele noastre; calitatea acesteia
asigură perspective de a contribui la corectarea, perfecţionarea şi creşterea zestrei teoretice a ştiinţei;
47. Ce presupune etapa de informare în documentarea directă ?
- Etapa de informare asupra fenomenului cercetat se realizează pe bază de acte normative, monografii, studii de caz.
48. Ce presupune etapa culegerii datelor ?
- etapa culegerii datelor statistice, de structură, a indicatorilor cantitativi şi calitativi, a variabilei dependente şi a variabilelor
– factori independenţi. Datele pot fi statistice, dar pot fi procurate în urma organizării prin efort propriu al cercetătorului (anchete, chestionare).
49. Ce calităti trebuie să îndeplinească datele ?
- Calitatea datelor este hotărâtoare pentru succesul oricărei cercetări ştiinţifice:ele trebuie să aibă relevanţă; estimările să fie
corecte; pregătirea datelor să se realizeze în raport cu scopul lucrării; datele să aibă completitudine
50. Pe ce se întemeiază etapa studierii surselor ?
- Etapa studierii surselor trebuie să se întemeieze pe o bună observare a datelor; calculele indicatorilor să aprofundeze
observarea fenomenului; ierarhizarea, agregarea, dezagregarea datelor să asigure corelaţia, măsurarea cantitativă şi calitativă
a fenomenului juridic.
51. Cum se realizează etapa utilizării datelor ?
- Etapa utilizării datelor trebuie să se facă prin confruntare cu teoria juridică, dacă susţin o ipoteză sau alta; să faciliteze
formularea altor ipoteze; să corecteze vechea teorie şi să asigure noi enunţuri teoretice, noi concluzii ştiinţifice.
52. De ce este importantă documentarea prin consultarea specialistilor ?
- consultarea specialiştilor este de mare eficienţă în toate momentele elaborării lucrării, asupra tuturor aspectelor
teoretice, conceptuale, metodelor de analiză şi interpretare a datelor şi formulării concluziilor
53. Care sunt cele două momente importante ale explicării fenomenului juridic ?
- formularea ipotezei sau momentul constructiv- creativ;
- verificarea ipotezei sau momentul critic-valorizator
54. Ce este ipoteza ?
- Ipoteza este o presupunere, o conjectură, în baza căreia urmează să se explice problema juridică, diferenţa constatată între
teoria juridică existentă şi practică juridică; cauza (cauzele) şi factorul (factorii) care determină evoluţia unui fenomen juridic.
55. Pe ce se întemeiază ipoteza fenomenologică ?
- Ipotezele fenomenologice,întemeiate mai mult pe aspecte şi laturi exterioare, mai de suprafaţă (de aceea,ipotezele fenomenologice au mai mult un rol auxiliar)
56. Ce înseamnă ipoteză reprezentatională ?
- ipotezele reprezentaţionale –formulate prin considerarea elementelor rezultate din analiza structurii interne a sistemului, a fenomenului cercetat.
57. Care sunt cerintele pe care trebuie să le îndeplinească ipoteza ?
- să aibă mare capacitate de explicare a fenomenului juridic;
- să satisfacă exigenţa de noncontradicţie;
- să aibă un mare conţinut informaţional;
- să genereze cât mai multe consecinţe testabile;
- să permită previziuni de noi aspecte şi evenimente.
58. Ce rol are relatia cauzală în formularea ipotezei ?
- relaţia cauzală este cea mai importantă pentru formularea ipotezei şi explicarea fenomenului juridic. „A şti u adevărat înseamnă a şti prin intermediul cauzelor”
59. Ce operatii implică procesul de verificare a ipotezei si de fundamentare a concluziilor stiintifice ?
- evidenţierea rezultatelor ipotezei (noua teorie, implicaţiile, consecinţele);
- confruntarea rezultatelor ipotezei cu observaţiile empirice ;
- testarea trăiniciei relaţiilor dintre rezultatele ipotezei şi observaţiile empirice.
60. Care sunt procedeele de verificare a ipotezei si de fundamentare a concluziilor stiintifice ?
- Metoda experimentală ; Simularea ; Scenariul ; Calitatea scenariului
61. Ce forme de experiment există ?
- naturale – din sistemele micro, mezo, macro;
- artificiale – create de cercetător = modele;
- de teren – care, în raport cu manipularea variabilelor, pot fi pasive sau active;
- de laborator
62. Care sunt cele două cerinte ale unui experiment ?
- alegerea unităţilor de observare, de experimentare;
- alegerea unităţilor de control al experimentului, adică compararea acţiunii variabilelor independente asupra variabilelor dependente, fără ca asupra acestora să se exercite şi acţiunea altor variabile independente.
63. Ce este simularea ?
- Simularea este o formă particulară a experimentului. Prezintă mare interes pentru teoria şi practica juridică
64. Ce este scenariul ?
- Scenariul constituie un alt procedeu de verificare a ipotezelor şi concluziilor ştiinţifice. Este o variantă a modelării statistico-matematice şi s-a extins datorită dezvoltării tehnicii de calcul
65. În ce constă metoda istorică ?
- Metoda istorică. Ştiinţa juridică prezintă dreptul în evoluţia lui istorică, studiind în acelaşi timp şi modul în care s-au format o serie de categorii cu care ea lucrează în momentul de faţă, cum sunt: tipul de drept, esenţa dreptului, forma dreptului, funcţiile dreptului.
66. Cum definiti metoda logică ?
- Metoda logică poate fi definită ca o „totalitate de procedee şi operaţii metodologice şi gnoseologice specifice, prin care se creează posibilitatea surprinderii structurii şi dinamicii interne a formei şi raporturilor sociale interne, într-un cuvânt, a
logicii obiective a dezvoltării sociale
67. Ce rol au metodele cantitative în cercetarea juridică ?
- metodele cantitative în ştiinţele sociale urmăresc, ca şi în cazul metodei experimentale, obţinerea unui spor de precizie caracteristic ştiinţelor exacte la care se adaugă posibilitatea folosirii cunoştinţelor din domeniul matematicii a căror exactitate este incontestabilă.
68. Ce înseamnă metoda prospectivă ?
- metodele prospective în domeniul ştiinţei dreptului urmăresc nu numai creşterea rolului funcţiei de previziune în viitor,
ci şi creşterea rolului funcţiei explicative
69. Care sunt cei trei pasi importanti pentru fundamentarea concluziilor stiintifice ?
- evidenţierea rezultatelor ipotezei (noua teorie, implicaţiile, consecinţele);
- confruntarea rezultatelor ipotezei cu observaţiile empirice ;
- testarea trăiniciei relaţiilor dintre rezultatele ipotezei şi observaţiile empirice
70. Care sunt cele trei etape ale redactării lucrării stiintifice ?
- Elaborarea şi definitivarea planului de redactare
- Redactarea propriu-zisă
- Definitivarea redactării
71. În ce constă elaborarea si definitivarea planului de redactare ?
- Este o continuare a proiectului şi planului preliminar de structură a lucrării. Acestea includ şi multe intenţii, care până la sfârşit nu se realizează integral. Planul final cuprinde doar rezultatele cercetării; el verifică gradul de includere a tuturor rezultatelor; o bună succesiune şi coerenţă.
72. Care sunt exigentele redactării propriu-zise a lucrării ?
- succesiune logică;
- dimensiuni adecvate;
- înţelegere bună, clară a obiectivului, demersului şi rezultatului;
-formularea şi argumentarea ideilor;
-detaliile sunt necesare doar pentru sublinierea unor idei;
-corectitudinea datelor, şi trimiterilor bibliografice;
-acurateţea stilistică (limbajul);
- eliminarea repetărilor de idei, citate
73. Ce reguli generale trebuie respectate în redactarea lucrării ?
- redactare riguroasă (fidelă);
-originalitate;
-corectitudine (deontologia);
-eficacitatea redactării – pentru cititor, beneficiar;
-stilul redactării – personal, concentrat, direcţionat, responsabil;
- acurateţea gramaticală şi literară
74. Care sunt regulile specifice care trebuie respectate în redactarea lucrării ?
- natura cercetării; - obiectivele lucrării;- complexitatea;- dimensiunea;- structura lucrării (foarte importantă) se realizează pe bază de criterii;- introducerea (cuvântul înainte);- titluri şi subtitluri;- ordinea scrierii autorilor;- fiecare subdiviziune să aibă obiect propriu;- să se asigure buna succesiune a subdiviziunilor; - instrumente de investigaţie utilizate;- să se evidenţieze clar contribuţiile proprii în capitole, paragrafe;- ideile de bază ale lucrării;- ilustrări grafice;- tabele cu date (reguli);- citate;
- anexe;- trimiteri bibliografice la sfârşitul lucrării, la sfârşitul fiecărui capitol; în subsolul paginii; în text;indexul de termeni;
- indexul de nume;- rezumatul lucrării.
75. Enumerati regulile practice de prezentare grafică !
- aşezarea în text; evidenţierea pasajelor importante; scrierea titlurilor, notelor; evitarea erorilor şi omisiunilor
76. Ce functii are sustinerea publică a unei lucrări stiintifice ?
- mai buna cunoaştere a unor idei, teze, direcţii, soluţii; afirmarea tinerilor; intensificarea vieţii ştiinţifice: • noi creaţii; • corecţii asupra celor vechi;• abandonarea celor vechi;• cunoaşterea unor noi domenii ce au nevoie de susţinere (financiară).
77. Care sunt părtile principale ale sustinerii publice ?
- introducerea (exordiul) – ce temă, ce obiectiv trebuie să trezească interesul; conţinutul (tratarea)– expunerea ideilor; concluzia (peroraţia) – recapitularea principalelor idei,convingerea auditorului asupra justeţei ideilor.
78. În ce constă pregătirea expunerii ?
- elaborarea planului prezentării:
- expunerea în public
- recomandări practice
79. Ce recomandări practice trebuie respectate ?
- expunerea în ritm bine ales, cu pauze, pentru a fi înţeles;- schimbări de ritm şi de ton;- dialog cu persoane din auditoriu;
- insistenţa asupra problemelor necunoscute şi interesante;- evitarea improvizaţiilor;- încadrarea în timpul prevăzut;
- rezervarea a 1 – 2 minute pentru diferiţi factori perturbatori;- prevenirea sau eliminarea tensiunile din rândul asistenţei.
80. Ce forme de comunicare a informatiei stiintifice cunoasteti ?
- Monografia ; Tratatul; Manualul ; Manualele selectate ; Manualele universitare ; Enciclopediile şi dicţionarele
81. Ce este monografia ?
- Monografia este o lucrare ştiinţifică amplă, exhaustivă care abordează o singură problemă; conţine concluzii importante şi cuprinzătoare privind căile,direcţiile şi perspectivele de evoluţie, probleme ce se mai cer clarificate.
82. Ce abordează tratatul ?
- Tratatul abordează unitar şi coerent cele mai importante concluzii,principii, teorii formulate în limitele unei ştiinţe, precum şi metodele de investigaţie.Oglindeşte starea de dezvoltare a unei teorii ştiinţifice sau a unei ştiinţe.
83. Ce prezintă manualul ?
- Manualul (se înrudeşte cu tratatul) prezintă cunoştinţele, tezele,concluziile, principiile, teoriile unei ştiinţe în mod sistematic şi în conformitate cu principiile didactice destinate formării profesionale a specialiştilor.
84. Ce sunt notele de curs ?
- Manualele selectate într-o primă formă, susceptibile îmbunătăţirii şi completării se numesc Note de curs
85. Ce sunt enciclopediile si dictionarele ?
- Enciclopediile şi dicţionarele de specialitate sunt lucrări de referinţă indispensabile în planul informaţiei generale de specialitate.
86. Ce este studiul stiintific ?
- Studiul ştiinţific este o lucrare de cercetare ştiinţifică veritabilă, care soluţionează unele probleme şi formulează altele noi, atât în planul ipotezelor, cât şi al metodelor de cercetare; prefigurează noutăţile şi tendinţele viitoare de dezvoltare din ştiinţe.
87. Ce cuprinde un articol stiintific ?
- Articolul ştiinţific este o formă prescurtată a unui studiu în care se redau principalele probleme, concluzii şi propuneri în vederea publicării în reviste de specialitate;
88. Ce este raportul de cercetare ?
- Raportul de cercetare este rezultatul unui studiu ştiinţific în care se cuprind principalele constatări şi soluţii practice, în special când studiul s-a făcut la comandă, pe bază de contract
89. Ce este comunicarea stiintifică ?
- Comunicarea ştiinţifică este un rezultat parţial sau final al unui studiu ştiinţific individual sau în grup; este axată, de regulă, pe o idee de bază, însoţită de analize de confirmare sau infirmare a ipotezelor, cu caracter de informare sau de dezbatere ştiinţifică înaintea publicării; este rodul unor cercetări îndelungate, individuale sau de echipă.
90. Ce este referatul stiintific ?
- Referatul ştiinţific este rezultatul unui studiu ştiinţific individual sau în grup, destinat prezentării într-o dezbatere ştiinţifică, cu o tematică de regulă restrânsă (conferinţă, simpozion), în vederea explorării unor soluţii şi desprinderii unor concluzii şi propuneri generale, cât mai larg acceptate, care preced decizii la scara firmei, ramurii, ţării şi la scară internaţională.
91. Ce este interventia stiintifică ?
- Intervenţia ştiinţifică este o formă de participare la o reuniune ştiinţifică prin care autorul comentează, apreciază şi corectează concluziile susţinute de un autor de comunicare sau de referat ştiinţific.
92. Ce prezintă eseul stiintific ?
- Eseul ştiinţific prezintă concluziile şi reflecţiile ştiinţifice ale autorului într-o problemă de interes major, ca şi opiniile de ştiinţă, într-o formă cât mai accesibilă şi pe cât posibil literară.
93. Ce rol au scrierile de popularizare ?
- Scrierile de popularizare se adresează celui mai larg public, constituindu-se ca instrument de cultură ştiinţifică, care prezintă o teorie ştiinţifică sau o tendinţă în viaţa socială, în plan naţional sau global
94. Ce sunt notele de lectură, comentariile si recenziile ?
- Notele de lectură, comentariile şi recenziile sunt forme relativ distincte de semnalare a apariţiei unor lucrări ştiinţifice,
de evaluare cât mai exactă a mesajului ştiinţific şi de plasare a unei lucrări ştiinţifice în rândul celorlalte din literatura
domeniului, existente în ţară sau în străinătate
95. Ce este teza de licentă ?
- o lucrare stiintifică care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problemă de specialitate, pe 50 – 100 de pagini
96. Ce este teza de doctorat ?
- o lucrare stiintifica care se sustine la sfârsitul celor trei ani ai stagiului de doctorat,reprezentând o contributie originala în domeniul abordat, cu dimensiuni peste 200 de pagini;
97. Ce este dizertatia de masterat ?
- o lucrare stiintifica care se sustine la sfârsitul celor doi ani de masterat, tratând o problema de specialitate, pe 50-100 de pagini. Reprezintă faza de început a unei cariere ştiinţifice şi didactice, şi respectiv, de terminare a studiilor universitare de licenţă şi postuniversitare
_________________
,,Invata sa-ti scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stanca''
|
