Materie examen an1 sem2 2009 sociologie-asistenta sociala
Fişiere ataşate:
avizier psihologie sociala an1 sem2.pdf
Fişiere ataşate:
biblioteca psihologie sociala an1 sem2.pdf
grila finala...psihologie sociala an1 sem2
PSIHOLOGIE SOCIALA
1. Influenţa socială este o acţiune asimetrică, cu predominanţă unilaterală, pe care o exercită asupra individului evenimentele, fenomenele mediului, dar mai ales ceilalţi oameni cu care intră în contact.
2. Experimentul privitor la efectul autocinetic a fost realizat de către S. Asch.
3. O normă socială este o modalitate de evaluare ce indică un interval acceptabil şi un interval inacceptabil în privinţa comportamentului, activităţii, evenimentelor, credinţelor sau oricărui alt subiect referitor la membrii unei unităţi sociale.
4. Influenţa este numită informaţională atunci când indivizii se conformează de teama faptului de a nu apărea ca devianţi.
5. Conformismul public sau de complezenţă atinge chiar convingerile subiectului.
6.
Într-o situaţie socială critică – panica, spre exemplu – suntem mai conformişti decât în situaţii obişnuite de viaţă.
7. Manipularea este o formă a influenţei sociale
8. În cazul tehnicii de manipulare numită piciorul în uşă, explicaţia se bazează pe teoria angajamentului.
9. Tehnica mingilor aruncate la joasă înălţime se bazează pe mecanismul psihologic al nevoii de ordine şi coerenţă comportamentală.
10. Cadrele sociale ale memoriei sunt sisteme sau structuri de cunoştinţe, amintiri colective şi elemente valorice care furnizează explicit sau implicit reperele social-istorice de interpretare a trecutului.
11. Manipulările mari sunt reprezentate de influenţa întregii culturi în mijlocul căreia vieţuieşte individul.
12. Printre manipulările minore se înscriu şi tehnicile propagandistice.
13. Memoria colectivă este rezultatul filtrării, reconstrucţiei şi esenţializării conţinuturilor unor multiple memorii sociale.
14. În viziunea lui M. Halbwachs, memoria individuală stă la baza memoriei colective.
15. Discriminarea pozitivă este întotdeauna preferabilă celei negative.
16. Stereotipul este o imagine care însoţeşte rareori descrierea unui grup sau fenomen social.
17. Prejudecăţile sunt şi pozitive, şi negative.
18. Pedeapsa sau ameninţarea cu pedeapsa reprezintă un factor de diminuare automată a agresivităţii.
19. Catharsisul afirmă că violenţa este un factor de purificare şi eliminare a tensiunii psihice.
20. Altruismul participativ este caracteristic societăţilor moderne, în general mai puţin articulate şi integrate.
21. Efectul de martor arată că cu cât mai mulţi martori există la un eveniment, cu atât mai puţin probabil este să intervină cineva.
22. Altruismul este un comportament din ce în ce mai des întâlnit în societatea de azi
23. Norma responsabilităţii sociale se referă la faptul că trebuie să-i ajuţi pe cei care te-au ajutat
24. Alienarea presupune îndepărtarea, înstrăinarea unui subiect social de altul, ca expresie a unor relaţii dizarmonice.
25. Autorul Psihologiei mulţimilor este E. Durkheim.
26. Zvonurile sunt ştiri improvizate, rezultând în urma unui proces de deliberare colectivă.
27. Influenţa exercitată de zvon este cu atât mai mare cu cât importanţa, semnificaţia este mai înaltă, iar informaţiile venite pe canale oficiale sunt extrem de clare.
28. Faptul că, pe măsură ce circulă, informaţia de felul zvonului tinde să se deformeze, îl putem explica prin încercarea de manipulare din partea clasei politice.
29. Termenul modă se referă la conduita socială comună sau similară din partea unui larg număr de persoane, conduită tranzitorie sau ciclică prin natura sa.
30. În concepţia lui G. Le Bon mulţimile sunt întotdeauna raţionale, ele cumulând inteligenţă.
31. Reprezentările sociale sunt construite după criterii logice, la fel ca şi cunoştinţele ştiinţifice.
32. Principala funcţie a reprezentărilor sociale este cea de cunoaştere.
33. Psihologia socială este o disciplină de graniţă
34.
Efectul Milgram apare ori de câte ori un stimul luminos nu are un punct de referinţă.
35. Conform lui Emile Durkheim, fenomenele sociale de genul modei nu sunt deloc constrângătoare la adresa individului.
36. Se numeşte grup de referinţă
a. grupul la care individul face referire în discursul său
b. grupul ai cărui membri îi sunt prieteni
c. grupul la ale cărui valori se raportează
d. grupul din care individul face parte
37. Numim grup primar
a. grupul social mare
b. grupul de referinţă
c. grupul social mic
d. grupul elevilor de şcoală primară
38. Celebrul experiment referitor la obedienţă aparţine lui:
a. S. Milgram
b. S. Asch
c. M. Sherif
39. Situaţia în care oamenii se conformează deoarece consideră că informaţia venită de la ceilalţi este o dovadă de adevăr o numim:
a. Influenţă normativă
b. Influenţă informaţională
c. Influenţă orientativă
40. Explicaţiile rezultatelor experimentului lui S. Milgram vizează
a. exonerarea de răspundere
b. plăcerea de a tortura
c. autoritatea experimentatorului
d.curiozitatea indivizilor
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+c
d. a+b+c
41. În concepţia lui G. le Bon mulţimea apare ca:
a. impulsivă, inteligentă, tenace
b. impulsivă, mobilă, iritabilă
c. mobilă, altruistă, tenace.
42. Conformismul este un fenomen care
a. apare doar în grupurile sociale mici
b. apare doar în grupurile sociale mari
c. apare în orice tip de grup social, indiferent de mărimea acestuia.
43. Zvonul este supus următoarelor tipuri de distorsiuni:
a. asimilare, acomodare, adaptare
b. asimilare, accentuare, reducţie
c. accentuare, reducţie, dispersie.
44. Condiţiile apariţiei reprezentărilor sociale sunt:
a. dispersia informaţiei, fenomenul de focalizare, presiunea la inferenţă
b. asimilarea la temă, reducţia, dispersia
c. dispersia informaţiei, fenomenul de focalizare, opinia publică
45. Funcţiile reprezentărilor sociale sunt următoarele:
a. Funcţia de comprimare a experienţei sociale
b. Funcţia de cunoaştere
c. Funcţia de identificare
d. Funcţia identitară
e. Funcţia de orientare
f. Funcţia justificativă
g. Funcţia de autoreglaj
a. a+e+f
b. b+d+e+f
c. c+d+e+f
46. Legătura dintre conformism şi norma grupului este aceea că:
a. norma prescrie nişte comportamente iar conformismul este atitudinea de persiflare a acestora
b. norma permite alegerea a diferite alternative iar conformismul este fenomenul de orientare către una dintre ele.
c. norma prescrie anumite comportamente iar conformismul este atitudinea de supunere faţă de prescripţiile normei
47. Experimentul lui M. Sherif este prototipul:
a. disipării unei norme într-un grup
b. stingerii unei norme într-un grup
c. formării unei norme într-un grup
48. Experimentul realizat de S. Asch vizează studiul:
a. interacţiunii
b. conformismului
c. influenţei sociale
d. facilitării sociale
e. obedienţei
a. b+c
b. a+b+c+d
c. c+d+e
49. Este meritul americanului Norman Triplett de a fi introdus psihologia socială pe calea experimentării, prin studiile din 1897 privind influenţa socială sub forma ...............
a. facilitării sociale
b. obedienţei
c. lenei sociale
50. Sintagma fenomen de masă desemnează conduita socială ………..din partea unui număr mare de indivizi.
a. identică
b. similară
c. contradictorie
d. opozantă
51. După părerea lui T. Shibutani la originea unui zvon se află un eveniment important şi ………….
a. oficial
b. catastrofic
c. derizoriu
d. ambiguu
52. Eroarea fundamentală de atribuire se referă la:
a. supraestimarea factorilor interni în explicarea comportamentului
b. concepţiile eronate asupra distribuirii sarcinilor de grup
c. fenomenul de modificare a percepţiei asupra sinelui
53. În viziunea sociobiologiei, comportamentul prosocial poate fi explicat prin:
a. nevoia oamenilor de a se autoafirma prin ajutorarea celorlalţi
b. existenţa unei baze genetice a altruismului
c. o predispoziţie istorică de a face binele, conform cu preceptele moralei creştine
d. interesele egoiste ale oamenilor
54. Discriminarea este:
a. o modalitate de prezervare a identităţii de grup
b. o modalitate logică de a discerne adevărul de fals
c. o lege a psihologiei mulţimilor
d. consecinţa comportamentală a aplicării prejudecăţii şi stereotipului
55. Agresivitatea comutată se defineşte ca:
a. agresivitate generalizată
b. agresivitate fără sens, îndreptată împotriva celor care îţi vor binele
c. agresivitate care, deşi cauzată de alt factor, este canalizată spre altă ţintă
d. agresivitate dobândită ca urmare a mutaţiilor operate la nivelul personalităţii
56. Memoria socială este un concept datorează foarte mult următorului autor:
a. Max Weber
b. Vilfredo Pareto
c. Gordon Allport
d. Maurice Halbwachs
e. Peter Berger
57. După părerea lui S. Moscovici, formarea şi funcţionarea reprezentărilor sociale sunt guvernate de următoarele două procese:
a. augmentarea şi mistificarea
b. obiectivarea şi ancorarea
c. hiperbolizarea şi mitologizarea
58.
Altruismul fiduciar se defineşte ca:
a. act generos orientat spre creşterea stimei de sine
b. act destinat susţinerii unei relaţii între persoane şi reducerii distanţei dintre ele
c. act generos nerecunoscut ca atare
59.
Obedienţa poate fi definită astfel:
a. conduită determinată de complexele de inferioritate
b. conduită de ascultare şi supunere faţă de autoritate
c. modalitate de câştigare a simpatiei conducătorului
d. modalitate de asigurare a unei recompense sociale sigure
60.
Cele două tipuri de influenţă sunt:
a. directă şi indirectă
b. informaţională şi normativă
c. aparentă şi reală
61.
Comunicarea persuasivă este un proces ce implică trei factori principali:
a. sursa
b. credibilitatea
c. audienţa
d. mesajul
e. repetabilitatea
62.
Tehnica sociometrică are printre instrumentele sale:
a. testul sociometric
b. sociograma
c. anagrama
d. cadranele sociometrice
e. pentagramele de influenţă
63.
Testul sociometric este:
a. un instrument care măsoară diferenţele de mentalitate din interiorul unui grup
b. un instrument folosit în descrierea exactă a influenţei sociale
c. un instrument ce măsoară atracţiile şi repulsiile dintre indivizii unui grup
64.
Teoria frustrare-agresivitate spune că:
a. agresivitatea nu are legătură cu frustrarea
b. agresivitatea este întotdeauna o consecinţă a frustrării
c. un nivel exagerat de frustrare reduce semnificativ agresivitatea
d. nivelele medii de frustrare determină cele mai agresive comportamente
65. Autorul teoriei frustrare-agresivitate este:
a. M. Sherif
b. John L. Dollard
c. Konrad Lorenz
d. Irenäeus Eibl-Eibesfeldt
66. 1.Prejudecata este o reacţie.........faţă de membrii unui grup sau unei categorii sociale
a.normală
b.de ameninţare
c.afectivă
d.indiferentă
1.T
2.F
3.T
4.F
5.F
6.T
7.T
8.F
9.F
10.T
11.T
12.F
13.F
14.F
15.F
16.F
17.T
18.F
19.F
20.F
21.T
22.F
23.F
24.T
25.F
26.T
27.F
28.F
29.T
30.F
31.F
32.T
33.T
34.F
35.F
36.C
37.C
38.A
39.B
40.C
41.B
42.C
43.B
44.A
45.B
46.C
47.C
48.A
49.A
50.B
51.D
52.A
53.B
54.D
55.C
56.D
57.B
58.B
59.B
60.B
61.D
62.D
63.C
64.B
65.B
66.pc nu valideaza nici a nici c
