|
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ
ANUL II – SEMESTRUL II
OBLIGAŢII. RESPONSABILITATEA
SUBIECTE DE EXAMEN_SESIUNEA IUNIE 2009
1. Cum defineşte Codul civil obligaţia civilă ?
- raportul juridic în baza căruia creditorul are dreptul să pretindă debitorului să execute prestaţia corelativă de a da, a face sau a nu face ceva, sub sancţiunea constrângerii de stat
2. Cum se clasifică obligaţiile după izvorul lor ?
- obligaţii născute din acte juridice
- obligaţii născute din fapte juridice
3. Cum se clasifică obligaţiile după obiectul lor ?
- obligaţii de a da
- obligaţii de a face
- obligaţii de a nu face.
4. Ce este obligaţia de a da ?
îndatorirea de a constitui sau a transmite un drept real
5. Ce este obligaţia de a face ?
- reprezintă îndatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a exeuta o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru.
6. Ce fel de obligaţie este obligaţia vânzătorului de a preda cumpărătorului lucrul ce
a format obiectul contractului de vânzare – cumpărare ?
- obligaţia de a da
7. Ce este obligaţia determinată (sau de rezultat) ?
- este o obligaţie strict personală, sub aspectul obiectului şi scopului urmărit, debitorul asumându-şi îndatorirea de a obţine, un rezultat bine determinat, desfăşurând o anumită activitate
8. Ce este obligaţia de diligenţă sau de mijloace ?
- constă în îndatorirea debitorului de a depune toată stăruinţa pentru obţinerea unui anumit rezultat, fără a se obliga la realizarea acelui rezultat.
9. Cum se clasifică obligaţiile după gradul lor de opozabilitate ?
- obligaţii obişnuite;
- obligaţii opozabile şi terţilor;
- obligaţii reale
10. Ce sunt obligaţiile reale – propter rem – ?
- obligaţii reale de a face, sunt îndatoriri ce revin deţinătorului unui bun determinat şi care au ca izvor legea sau convenţia părţilor.
11. Ce sunt obligaţiile opozabile şi terţilor – scriptae in rem –?
- se caracterizează prin faptul că sunt atât de strâns legate de posesia unui bun, încât creditorul nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul bunului va fi obligat să respecte acest drept, deşi nu a participat direct şi personal la naşterea raportului obligaţional.
12. Cum se clasifică obligaţiile după sancţiunea lor juridică ?
- obligaţii civile perfecte;
- obligaţii civile imperfecte.
13. Cum se clasifică obligaţiile după raportul lor cu modalităţile ?
- obligaţii simple;
- obligaţii complexe.
14. Care sunt modalităţile care afectează o obligaţie civilă ?
- modalităţi privitoare la subiecte, obligaţiile sunt : solidare, in solidum şi indivizibile ;
- modalităţi privitoare la obiectul lor : alternative şi facultative ;
- modalităţi care afectează existenţa sau exigibilitatea lor: obligaţii sub condiţie şi obligaţii cu termen.
15. Care sunt izvoarele de obligaţii conform Codului civil ?
- actele juridice ;
- faptele juridice.
16. Ce fapte juridice licite sunt reglementate de Codul civil ca izvor de obligaţii ?
- îmbogăţirea fără justă cauză este fapt juridic licit prin care are loc mărirea patrimoniului unei persoane prin micşorarea corelativă a patrimoniului altei persoane, fără ca pentru acest efect să existe o cauză justă sau un temei juridic.
- gestiunea de afaceri - cvasicontractul
- plata nedatorată
17. Care faptă juridică licită nu are reglementare legală, fiind o construcţie a doctrinei si a jurisprudenţei ?
- gestiunea de afaceri - cvasicontractul
- plata nedatorată
18. Care sunt condiţiile gestiunii de afaceri ?
a) să existe o gerare a intereselor altuia. Gerantul trebuie să încheie acte juridice sau să săvârşească fapte materiale utile în interesul altuia.( gerat);
b) actele de gestiune să fie săvârşite din propria iniţiativă a gerantului, fără împuternicire şi fără ştirea geratului. Intervenţia gerantului este spontană.
19. Care este obiectul gestiunii de afaceri ?
- faptul de a face un serviciu necesar sau util altuia îţi găseşte explicaţia în altruismul, civismul şi intenţia de într-ajutorare care trebuie să caracterizeze oamenii în societate.
20. Ce fel de acte juridice poate să încheie gerantul în nume propriu ?
- acte de conservare
- acte de administrare
- acte de dispoziţia – aici – vânzarea unor bunuri perisabile, supuse stricăciunii
21. Cum se apreciază utilitatea gestiunii de afaceri ?
- cunoaşterea acestor efecte face necesară analiza raporturilor ce pot exista între diferitele persoane care joacă un rol în gestiunea de afaceri.
22. Care este atitudinea părţilor faţă de actele gestiunii de afaceri ?
- gestiunea de afaceri dă naştere la obligaţii între gerant şi gerat.
23. Ce condiţii se cer referitor la capacitatea părţilor în gestiunea de afaceri ?
24. Care sunt obligaţiile gerantului ?
- obligaţia de a se îngriji de afacerile altuia cu diligenţa unui bun proprietar sau bun părinte de familie ;
- obligaţia de a duce la bun sfârşit afacerea începută ;
- obligaţia de a da socoteală geratului cu privire la tot ce a făcut în cursul imixtiunii în afacerile sale.
25. Care sunt obligaţiile geratului ?
- de a plăti gerantului toate cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut în cursul gestiunii; gerantul are dreptul de retenţie asupra bunului sau bunurilor la care se referă gestiunea.
26. Cum se face proba gestiunii de afaceri ?
27. Care sunt condiţiile generale ale plăţii lucrului nedatorat ?
- existenţa unei plăţi ;
- datoria a cărei stingere s-a urmărit prin plată să nu existe ;
- plata să fie făcută din eroare.
28. Care sunt obligaţiile accipiensului de bună – credinţă ?
a) este obligat sã restituie lucrul si fructele produse de lucru
b) este liberat de obligatia de restituire dacã lucrul a pierit în mod fortuit
c) este obligat sã restituie lucrul, dar are dreptul sã pãstreze fructele ca orice posesor de bunã - credintã
d) nu este niciodatã liberat de obligatia de restituire
Răspunsul selectat: b+c
29. Care sunt obligaţiile accipiensului de rea – credinţă ?
- va mai trebuie să plătească lui solvens, atunci când obiectul plăţii a fost o sumă de bani, şi dobânzile legale, calculate din ziua plăţii.
30. Care sunt obligaţiile solvensului ?
31. Care sunt persoanele care pot să ceară restituirea plăţii în cazul plăţii nedatorate ?
32. Care este termenul de prescripţie în care se poate intenta acţiunea în restituirea
plăţii în cazul plăţii nedatorate ?
33. Care sunt cazurile în care nu există obligaţia de restituire a plăţii nedatorate ?
- plată făcută unui incapabil – minor sau interzis judecătoresc
34. Ce fel de condiţii se cer pentru intentarea acţiunii în restituire în cazul îmbogăţirii
fără justă cauză ?
35. Care sunt condiţiile materiale cerute pentru intentarea acţiunii în restituire în cazul
îmbogăţirii fără justă cauză ?
36. Care sunt condiţiile juridice cerute pentru intentarea acţiunii în restituire în cazul
îmbogăţirii fără justă cauză ?
37. Care sunt limitele obligaţiei de restituire în cazul îmbogăţirii fără justă cauză ?
38. Cum se calculează termenul de prescripţie extinctivă în cazul îmbogăţirii fără
justă cauză ?
39. Care sunt deosebirile dintre responsabilitate si răspundere ?
40. Cum este definită responsabilitatea juridică.
41. Cum este definită noţiunea de răspundere juridică ?
- Răspunderea juridică este complexul de drepturi şi obligaţii conexe, care – potrivit legii – se naşte ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite şi care constituie cadrul de realizare a constrângerii de stat prin aplicarea sancţiunilor juridice în scopul asigurării stabilităţii raporturilor sociale şi al îndrumării membrilor societăţii în spiritul respectării ordinii de drept.
42. Ce forme ale răspunderii se disting în materia dreptului civil ?
- delictuală ;
- contractuală.
43. Care este natura juridică a răspunderii civile delictuale ?
- răspunderea civilă delictuală este un raport juridic de obligaţii ce izvorăşte dintr-o faptă ilicită şi prejudiciabilă.
44. Care este raportul dintre răspunderea civilă delictuală si răspunderea penală ?
-
45. Care sunt funcţiile răspunderii civile delictuale ?
- funcţia preventiv-educativă ;
- funcţia reparatorie.
46. Cum se clasifică prejudiciul patrimonial ?
47. Ce formă de răspundere va fi angajată ca urmare a producerii unui prejudiciu,
dacă sunt îndeplinite si celelalte condiţii de existenţă ?
48. Cum se poate obţine repararea prejudiciului ?
49. Care sunt regulile care guvernează stabilirea întinderii prejudiciului si a
cuantumului despăgubirilor în cadrul unei acţiuni în justiţie ?
50. Cum se stabilesc despăgubirile în cazul reparării prin echivalent a prejudiciului ?
51. Cum se stabileşte raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită si prejudiciu ?
52. Care sunt consecinţele sub aspectul procedurii de soluţionare a acţiunii în
răspundere penală si a acţiunii în răspundere civilă delictuală ?
53. Prin ce se aseamănă răspunderea civilă delictuală cu răspunderea civilă
contractuală ?
54. Prin ce se deosebeşte răspunderea civilă delictuală de răspunderea civilă
contractuală ?
55. Care sunt condiţiile reparării prejudiciului ?
- să fie cert
- să fie nereparat
56. Care sunt principiile care guvernează reapărarea prejudiciului ?
57. Ce aspecte sunt avute în vedere la repararea integrală a unui prejudiciu ?
58. Care sunt modalităţile în care se poate face repararea prin echivalent a
prejudiciului ?
59. Ce trăsături caracteristice prezintă fapta ilicită ?
- fapta are caracter obiectiv sau existenţă materială constând într-o conduită ori manifestare umană exteriorizată ;
- fapta este mijlocul prin care se obiectivează un element psihic, subiectiv : voinţa omului care a ales o anumită conduită. ( fapta ilicită este rezultatul unei atitudini psihice );
- fapta este contra ordinii sociale şi reprobată de societate.
59. Cu ce echivalează lipsa discernământului ?
- cu lipsa răspunderii
60. Cum se face proba condiţiilor răspunderii civile delictuale ?
- prin orice mijloc de probă reglementate de lege, inclusiv cu martori.
61. Care este factorul comun al ipotezelor la care se referă prevederile art. 1000 alin.
2 – 4 Cod civil ? delicte şi cvasi-delicte
- Tatăl şi mama, după moartea bărbatului, sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori ce locuiesc cu dânşii.
- Stapanii şi comitentii, de prejudiciul cauzat de servitorii şi prepuşii lor în funcţiile ce li s-au încredinţat.
- Institutorii şi artizanii, de prejudiciul cauzat de elevii şi ucenicii lor, în tot timpul ce se găsesc sub a lor priveghere.
62. Care este fundamentul răspunderii părinţilor pentru fapta copiilor lor minori ?
Tatăl şi mama, institutorii şi artizanii sunt apăraţi de responsabilitatea arătată mai sus, dacă probează ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil. (Cod civil 1471, 1487).
63. Care este domeniul de aplicaţie al răspunderii părinţilor pentru fapta copiilor lor
minori ?
-
64. Ce condiţii trebuie să probeze victima prejudiciului în cazul răspunderii părinţilor
pentru fapta copiilor lor minori ?
- prejudiciul
- fapta ilicită a minorului
- raportul de cauzalitate dintre fapta minorului şi prejudiciul suferit.
65. Înlăturarea prezumţiilor răspunderii părinţilor pentru fapta copiilor lor minori.
– intervine la majoratul copilului, la vârsta de 18 ani
66. Care sunt efectele răspunderii părinţilor pentru prejudiciul cauzat de minor ?
- dreptul la acţiune al celui prejudiciat
67. Care este raportul răspunderii părinţilor cu răspunderea istitutorilor ori
meşteşugarilor ?
68. Care este raportul dintre răspunderea părinţilor si răspunderea comitenţilor pentru
faptele prepuşilor ?
69. Cine poate fi persoana prejudiciată în cazul răspunderii institutorului si
meşteşugarului ?
70. Care sunt condiţiile în care se angajează răspunderea institutorului si
meşteşugarului ?
71. Care sunt condiţiile speciale ale răspunderii institutorului şi meşteşugarului pentru
faptele elevilor si ucenicilor ?
72. Care sunt efectele răspunderii institutorilor ori meşteşugarilor ?
73. Care este temeiul raportului de prepuşenie ?
- între comitenţi şi presupuşi se stabilesc raporturi în baza cărora comitentii au dreptul să dea ordine, dispoziţii şi instrucţiuni presupuşilor în vederea îndeplinirii pentru ei a unor funcţii sau activităţi. Între aceştia se stabilesc raporturi de autoritate.
74. Când trebuie să existe raportul de prepuşenie pentru angajarea răspunderii
comitenţilor pentru faptele prepuşilor ?
- trebuie ca raportul de presupuşenie să existe în momentul săvârşirii faptei prejudiciabile de către presupus.
75. Care sunt cazurile de limitare a răspunderii comitenţilor pentru faptele prepuşilor?
76. Care sunt efectele răspunderii comitentului în raporturile cu victima prejudiciului?
77. Care sunt efectele răspunderii comitentului în raporturile cu prepusul?
- victima faptei ilicite poate pretinde repararea prejudiciului pe care l-a suferit aszfel: numai de la presupus, în temeiul şi condiţiile art.998-999 Cod civil; numai de la comitent, în baza art.1000 alin.(3) Cod civil; atât de la presupus cât şi de la comitent.
78. Când poate interveni inteferenţa dintre răspunderea părinţilor si cea a
comitenţilor?
79. Pentru a răspunde delictual în temeiul art. 1001 Cod civil de prejudiciul cauzat de
animale, ce calitate trebuie să aibă persoana la momentul producerii prejudiciului?
- să fie proprietarul animalului
80. Ce împrejurare constituie o cauză de exonerare de răspundere în materia
răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general?
81. Pentru ce prejudicii poate fi angajată răspunderea pe temeiul art. 1001 Cod civil?
Proprietarul unui animal, sau acela are se serveşte cu dânsul, în cursul serviciulul, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca a scăpat.
82. Care sunt persoanele răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?
- proprietarul
- cel care avea calitatea de păzitor juridic al edificiului
83. Cărei persoane îi revine răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în
general?
- o singură condiţie specială : lucrul care a cauzat paguba sa se fi aflat în acel moment în paza unei persoane
84. În ce ipoteză, proprietarul este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina
edificiului?
Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, când ruina este urmarea lipsei de întreţinere sau a unui viciu de construcţie.
85. La ce se referă răspunderea juridică pentru prejudiciul cauzat de lucruri
reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod civil?
- responsabilitatea juridică cauzată de faptele persoanele pentru care suntem obligaţi a răspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastră.
86. Când intervine răspunderea pentru ruina edificiului?
- când sunt întrunite următoarele condiţii :
a) existenţa prejudiciului ;
b) ruina edificiului determinată de lipsa de întreţinere ori de un viciu de construcţie;
c) existenţa raportului de cauzalitate dintre ruina edificiului şi prejudiciu
87. Cui se aplică răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general
reglementată de art. 1000 alin.1 Cod civil?
- persoana care are paza lucrului ce a cauzat prejudiciul
88. Ce împrejurare constituie cauză de exonerare de răspundere în materia răspunderii
civile pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general?
89. Când poate fi angajată răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale?
90. Cui îi revine răspunderea în materia răspunderii pentru ruina edificiului?
- proprietarului sau păzitorului juridic
91. Ce împrejurare nu constituie o cauză exoneratoare de răspundere pentru
prejudiciile cauzate de lucruri?
92. Cărei persoane îi revine răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în
general?
93. Care este temeiul juridic al răspunderii paznicului juridic pentru prejudiciile
cauzate de animale?
art. 1001 C. Civ.
94 Cine este paznicul material al animalului?
95. Care este temeiul juridic al răspunderii paznicului material pentru prejudiciul
cauzat de animal?
96. Cine devine paznic juridic dacă animalul este furat?
97. În ce condiţii se poate exonera de răspundere paznicul animalului?
a) fortei majore;
b) cazului fortuit
c) faptei victimei;
d) faptei unei terte persoane;
Răspunsul selectat: a+c+d
98. Ce înţelegem prin ruina edificiului?
- dărâmarea, surparea, dezagregarea sau desprinderea şi căderea unor elemente componente ale acestuia
99. Care este fundamentarea răspunderii paznicului juridic al animalului?
100. Care construcţii nu sunt considerate „edificii” în sensul art. 1002 Cod Civil?
101. Cum se exercită paza juridică dacă animalul formează obiectul unui drept de
proprietate comună pe cote-părţi?
102. Care este temeiul juridic al răspunderii pentru prejudiciul cauzat de ruina
edificiului?
103. Ce condiţii trebuie să probeze victima în cazul prejudiciului cauzat de animale?
104. Care este regula care se aplică în cazul raportului juridic obligaţional cu pluralitate
de subiecte?
105. Prin ce se caracterizează obligaţia conjunctă sau divizibilă?
106. Care sunt efectele pe care le produc obligaţiile conjuncte sau divizibile?
107. Care sunt formele obligaţiilor solidare?
108.Cum se califică acţiunea în regres pornită de către debitorul plătitor în cazul
obligaţiei solidare?
109.Cine suportă riscul insolvabilităţii unui debitor în cazul obligaţiei solidare?
110. Ce sunt obligaţiile alternative?
111. Ce sunt obligaţiile facultative?
112. Ce este plata?
- un mijloc juridic de stingere a unei obligaţii
113. Ce persoană poate face plata?
- de debitor şi de orice altă persoană interesată sau neinteresată.
114. Care sunt excepţiile de la principiul conform căruia plata poate fi făcută de orice
persoană?
- în cazul obligaţiilor de a face intuitu personae, plata nu poate fi făcută decât de debitorul acelei obligaţii, în afară de situaţia când creditorul îşi dă acordul ;
- când părţile au stabilit expres prin acordul lor de voinţă că plata nu poate fi făcută de o altă persoană decât debitorul ;
- în cazul obligaţiilor de a da un lucru cert, plata poate fi căută numai de proprietarul acelui bun, care trebuie să fie o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină.
115. Cine poate face plata în cazul obligaţiilor de a da având ca obiect constituirea sau
transmiterea unui drept real asupra unui bun?
116. Care este persoana căreia i se poate face plata?
creditorului sau împuternicitului sãu;
117. În ce cazuri este valabilă plata făcută altor persoane?
- când plata s-a făcut cu bună-credinţă posesorului creanţei, care apare public ca fiind titularul acesteia, cum este cazul unui moştenitor aparent ;
- când plata făcută unei alte persoane a profitat creditorul. Este cazul plăţii făcută unei creditor al creditorului, fără ca acesta să fi recurs la proprire;
- când creditorul a ratificat plată făcută unui acipiens fără drept de a o primi.
118. Care este obiectul plăţii?
- bunuri certe
- bunuri generice
119. Care sunt excepţiile de la principiul indivizibilităţii plăţii?
120. Care este data plăţii în cazul obligaţiilor pure si simple?
121. Ce înseamnă că plata este cherabilă si nu portabilă?
122. În sarcina cui sunt cheltuielile pentru efectuarea plăţii?
123. De câte feluri este imputaţia plăţii?
- convenţională
- legală
124. Cine poate face imputaţia convenţională a plăţii?
- poate fi făcută prin acordul părţilor sau prin voinţa unuia din ele
125. Ce reguli se cer respectate în cazul în care debitorul decide să facă imputaţia plăţii?
126. Ce reguli se cer respectate în cazul imputaţiei legale a plăţii?
127. Cine poate face dovada plăţii?
128. Ce prezumţie de dovadă a plăţii este instituită de art. 1138 alin. 1 Cod civil?
129. Ce prezumţie de dovadă a plăţii este instituită de art. 1138 alin. 2 Cod civil?
130. Ce este oferta reală urmată de consemnaţiune?
131. Care sunt obligaţiile debitorului în cazul executării obligaţiei de a da?
132. Care sunt posibilităţile creditorului în cazul executării obligaţiei de a da, dacă
obiectul obligaţiei este un bun generic determinat (res genra)?
133. Care este natura juridică a executării indirecte a obligaţiilor?
134.Ce este clauza penală?
135. Ce caractere juridice prezintă clauza penală?
136. Care sunt garanţiile personale?
137. Care sunt mijloacele juridice de care poate beneficia creditorul pentru garantarea
executării obligaţiilor debitorului său?
138.Ce posibilităţi are creditorul dacă debitorul nu îşi achită datoria garantată cu un gaj
cu deposedare?
139.Care sunt caracterele juridice ale gajului cu deposedare?
140.Ce drepturi are creditorul în caz de neplată a datoriei garantate cu gaj?
141.Ce drepturi are creditorul în cazul gajului cu deposedare?
142.Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retenţie?
143. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retenţie?
144. Care este natura juridică a dreptului de retenţie?
145. Care sunt caracterele juridice ale contractului de fidejusiune?
146.Ce condiţii se cer a fi îndeplinite în persoana fidejusorului?
147.Cum se apreciază solvabilitatea fidejusorului?
148.Ce drepturi are fidejusorul care a plătit în locul debitorului garat?
149.Când poate cere fidejusorul daune-inerese?
a) cand este urmarit in judecata pentru a plati;
b) cand debitorul este insolvabil;
c) cand debitorul s-a obligat sa-l libereze de garantie intr-un termen determinat si acesta a expirat;
d) cand datoria a devenit exigibila prin sosirea scadentei stipulate.
Răspunsul selectat: a+b c+d
150.Când se poate regresa fidejusorul care a plătit datoria împotriva debitorului?
151.Când poate fi invocat beneficiul de diviziune?
152.Care sunt caracterele juridice ale ipotecii?
153. Care sunt efectele ipotecii faţă de debitor?
154.Cum se poate apăra dobânditorul unui imobil ipotecat împotriva creditorului
ipotecar?
155.Ce bunuri pot fi ipotecate?
156.Cum se realizează stingerea ipotecii?
a) prin anularea obligatiei principale;
b) daca imobilul este dobandit de un tert prin uzucapiune, cu conditia ca prescriptia sa fie invocata in termen de 3 ani de la data dobandirii bunului;
c) prin renuntarea la ipoteca, de catre creditor, efectuata in forma autentica;
d) prin renuntarea debitorului la ipoteca.
Răspunsul selectat: a+c
157.Când operează nulitatea relativă a contractului de ipotecă?
158.Care este natura juridică a dreptului de ipotecă?
159.Care sunt condiţiile speciale ale ipotecii convenţionale?
160.Care sunt efectele ipotecării unui imobil?
161.Care sunt modurile de stingere a obligaţiilor?
162. Cum se clasifică modurile de stingere a obligaţiilor după rolul voinţei părţilor în
încetarea raportului obligaţional?
163. Cum se clasifică modurile de stingere a obligaţiilor după cum stingerea obligaţiei a
dus sau nu la realizarea creanţei creditorului?
164. Ce este compensaţia?
- un mijloc de stingere a două obligaţii reciproce şi de aceeaşi natură existente între două persoane, astfel încât fiecare este, concomitent, creditor şi debitor al celeilalte.
165. Ce obligaţii se sting prin compensaţie?
- două obligaţii reciproce şi de aceeaşi natură existente între două persoane, astfel încât fiecare este concomitent, creditor şi debitor al celeilalte.
166. Când nu operează compensaţia, ca mod de stingere a obligaţiilor?
167. Care sunt felurile compensaţiei?
- legală;
- convenţională ;
- judiciară.
168. Ce este compensaţia legală?
- este acea compensaţie care operează în temeiul legii, fără a fi nevoie de acordul de voinţă al părţilor sau de o hotărâre judecătorească.
169. Care sunt condiţiile ce se cer îndeplinite pentru existenţa compensaţiei legale?
- obligaţiile să fie reciproce, adică să existe între aceleaşi persoane, fiecare având, una faţă de cealaltă, atât calitatea de creditor, cât şi de debitor;
- obligaţiile să aibă ca obiect prestaţia de a da sume de bani sau bunuri fungibile de aceeaşi natură ;
- creanţele să fie certe, lichide şi exigibile, adică neîndoielnice, determinate în întinderea lor şi să poată fi cerută executarea.
170. Ce este compensaţia convenţională?
- acea compensaţie care operează prin acordul de voinţă al părţilor
171. Ce este compensaţia judecătorească?
- compensaţia judiciară care operează în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă. Pentru pronunţarea ei nu este necesară întrunirea condiţiilor de la compensaţia legală.
172. Care sunt efectele compensaţiei?
- stinge cele două datorii reciproce, până la concurenţa obligaţiei care are valoarea cea mai mică ;
- operează ca o plată dublă şi de aceea stinge implicit şi garanţiile şi accesoriile obligaţiei principale;
- când între părţile compensaţiei există două sau mai multe datorii reciproce şi compensabile, se aplică regulile de la imputaţia plăţii.
173. Ce este confuziunea?
- acel mod de stingere a obligaţiilor care constă în întrunirea în aceeaşi persoană, deopotrivă, a calităţii de creditor şi de debitor aceleiaşi obligaţii.
174. Care este domeniul de aplicare al confuziunii?
- în materie de succesiuni ( când creditorul succese debitorul sau invers, ca succesor legal sau legatar universal ).
175. Care sunt efectele confuziunii?
- stinge obligaţia cu toate garanţiile şi accesoriile sale. ( îl eliberează pe fidesujor )
176. Ce este darea în plată?
- este acel mijloc de stingere a obligaţiilor care constă în acceptarea de către creditor, la propunerea debitorului, de a primi o altă prestaţie în locul celei pe care era obligat iniţial să o execute.
177. Care sunt efectele dării în plată?
- produce aceleaşi efecte ca şi plata, stingând obligaţia cu toate garanţiile şi accesoriile ei.
179. Care sunt condiţiile remiterii de datorie?
- remiterea de datorie este un contract a cărui încheiere face necesară existenţa consimţământului debitorului. ( un mod voluntar de stingere a obligaţiei care constă în renunţarea creditorului, cu consimţământul debitorului, la dreptul său de creanţă ).
180. Ce este imposibilitatea fortuită de executare?
- Obligaţia se stinge datorită faptului că debitorul este în imposibilitate absolută de executare a prestaţiei pe care o datorează, din cauză de forţă majoră.
181. Care este domeniul de aplicare al imposibilităţii fortuite de executare?
- este propriu obligaţiilor care au ca obiect prestaţia de predare a unui bun individual determinat, precum şi a obligaţiilor de a face care implică un fapt personal al debitorului.
182. Ce fel de prejudiciu rezultă din încălcarea unui drept patrimonial?
- acelea care au conţinut în economic, putând fi evaluate pecuniar, cum ar fi . distrugerea sau degradarea unui bun, sustragerea unui bun, uciderea unui animal, vătămarea sănătăţii unei persoane urmată de diminuarea sau pierderea capacităţii de muncă şi a câştigului obişnuit al victimei; pierderea, în tot sau în parte, a unui drept patrimonial, cum ar fi, de pildă, dreptul la întreţinere.
183. Când se poate adresa persoana prejudiciată instanţei de judecată printr-o cerere de
chemare în judecată prin care să se stabilească cuantumul despăgubirilor si modalitatea
de reparare a pagubei?
184. Care sunt regulile care stau la baza soluţionării acţiunii civile când aceasta se judecă
separat de acţiunea penală?
185. Ce deosebiri există între termenele de prescripţie extinctivă ale răspunderii penale si
ale răspunderii civile delictuale?
186. Ce se întâmplă în cazul reparării prejudiciului dacă victima are calitatea de persoană
asigurată?
- aceasta se plăteşte de către firma de asigurare
187. Ce situaţii pot fi analizate în ceea ce priveşte capacitatea delictuală?
188. Cui îi revine sarcina probei condiţiilor răspunderii civile delictuale?
- victimei faptei ilicite
189. Ce condiţii sunt prezumate de lege în cazul răspunderii părinţilor pentru fapta
copiilor lor minori?
190. Care sunt cazurile în care, limitând condiţiile în care se aplică răspunderea
comitentului, instanţa supremă a statuat că răspunderea comitentului nu-si găseşte temei
legal?
191. Care este natura juridică a acţiunii în regres a comitentului?
192. Care sunt cazurile de solidaritate pasivă în dreptul civil?
193. Cum încetează solidaritatea pasivă?
194. Care sunt efectele obligaţiei facultative?
195. Ce efecte juridice produce punerea în întârziere a debitorului în cazul executării
indirecte a obligaţiilor (executării prin echivalent)?
196. Cum se realizează evaluarea judiciară a despăgubirilor în cazul executării indirecte a
obligaţiilor?
197. În materia executării indirecte a obligaţiilor, în ce cazuri debitorul este de drept în
întârziere?
198. Ce fel de mod de stingere a obligaţiilor este compensaţia ?
- este un mijloc de stingere a două obligaţii reciproce şi de aceeaşi natură existente între două persoane, astfel încât fiecare este, concomitent, creditor şi debitor al celeilalte.
199. În ce materie apare confuziunea în raporturile dintre persoanele fizice?
- în materia de succesiuni, când creditorul succede debitorul sau invers, ca succesor legal sau legatar universal, şi acceptă moştenirea pur şi simplu.
200. Ce condiţie se cere, potrivit art. 1100 Cod civil, pentru a opera darea în plată?
- Obligaţia este nulă când s-a contractat sub o condiţie potestativa din partea acelui ce se obliga. (Cod civil 1006).
AM SI EU RASP ACESTEA,DAK VRETI SA LE COMPARATI....VA PUPIK ROXI DIN ARAD
|
